Victor Brînza, pe Facebook găsit cu numele Melnic, despre care s-a scris că a decedat în drum spre Muntele Everest, este un călărășean moldovean stabilit în Italia cu traiul. Ultima postare publică pe care a scris-o la el pe cont a fost pe 25 aprilie curent. Acolo, când avea internet, povestea despre expediția sa.

„De la ora 9:00 de când am aflat de moartea unui moldovean, am tot sperat sa nu fie el. Îl cunoscusem pe el, familia lui și nu pot să cred că pasiunea lui pentru munți l-a luat. A vrut tot mai sus să ajungă și a ajuns în cel mai înalt punct al galaxiei noastre – cerul! Condoleanțe familiei”, a scris Mariana Iurku de la Centrul de Informare Turistică Călărăși, îndemnând internauții să dea o mâna de ajutor, pentru că procedura de coborâre a corpului neînsuflețit din munți și, apoi, transportarea acasă este costisitoare.

Victor Brînza (Melnic) a povestit despre cum are loc expediția spre Muntele Everest.

Ultima dată când a scris public pe Facebook a fost pe 25 aprilie.

„Bună ziua, scuze că demult nu am scris nimic. Foarte rău cu internetul, că de scris este. Am ajuns la ABS sâmbată. De atunci ninge în fiecare zi, mîine posibil să ne ridicăm la campul 2 pentru aclimatizare. Durează cam 3 zile, eu sunt gata la atac, vă îmbrățișez și vă doresc o zi bună”.

Amintim că s-a aflat că moldoveanul s-a îmbolnăvit la South Col (versantul sudic). De la Vârful Sudic, alpiniștii urmează creasta îngustă de sud-est de-a lungul a ceea ce este cunoscut sub numele de „trecerea streșinei”. Aceasta este cea mai periculoasă secțiune a ascensiunii, un singur pas greșit putând să aibă ca rezultat o cădere de 2.400 m pe versantul sudic sau de 3.050 m pe versantul Kangshung.

Alpinistul a făcut parte din expediția condusă de Himalayan Traverse Adventure.

#moldovean #Muntele Everest

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.