Parlamentul s-a aliniat Campaniei „We remember”, lansată în contextul Săptămânii Internaționale de Comemorare a Holocaustului. Pe clădirea instituției parlamentare a fost proiectat mesajul „We remember”, la inițiativa Comunității Evreiești din Republica Moldova. O serie de imagini cu el au apărut vineri seara, 27 ianuarie curent, după ce s-a făcut întuneric.

În acest an, genericul campaniei „We remember” este „Învață din trecut, protejează viitorul”. Scopul acțiunii este de a promova memoria Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță.

Parlamentul Republicii Moldova a condamnat Holocaustul în iulie 2014, adoptând o declarație politică de acceptare a Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel. Declarația politică mai condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului și aduce un omagiu victimelor și supraviețuitorilor acestuia.

Anual, la 27 ianuarie este marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Acest lucru a fost decis prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite, adoptată în 2005. În Republica Moldova, Ziua naţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată anual din 2015, conform unei hotărâri aprobate de Parlament.

Protestele din regiunea transnistreană sunt organizate de serviciile speciale locale, probabil la indicația politehnologilor de la Kremlin. Declarația îi aparține analistului politic Ion Tăbârță, care a făcut-o în emisiunea „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

„Realitățile s-au schimbat. Acestea sunt proteste organizate, pseudoproteste, în spatele cărora stau serviciile speciale din regiune. Probabil, la indicația politehnologilor de la Kremlin, altfel nu se poate. Când KGB-ul sau MGB-ul îți organizează un protest, nu mai e protest. E o acțiune împotriva Chișinăului”, a spus analistul.

Tăbârță a descris participarea locuitorilor la astfel de evenimente drept „voluntar-forțată”. El consideră că Tiraspolul și-a pierdut deja unul dintre principalele instrumente de presiune asupra malului drept al Nistrului, dependența energetică.

Analistul a amintit că, în perioada sovietică, principalul nod energetic pentru Moldova și regiunea Odesa se afla pe malul stâng. Această infrastructură i-a permis mult timp Tiraspolului să influențeze Chișinăul.

„Acum, această pârghie principală nu mai există. Da, ei pot continua să hărțuiască școlile cu predare în limba română și fermierii, dar nu mai e pârghia puternică prin care puteau impune decizii Chișinăului”, a subliniat Tăbârță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, la Tiraspol a fost organizat un miting împotriva a ceea ce administrația locală numește „presiune economică” din partea Chișinăului. Înainte de miting, au apărut informații că bugetarii, angajații întreprinderilor și elevii sau studenții au fost obligați să participe. Potrivit IPN, studenții au fost amenințați cu probleme la examene și evaluări, iar angajații, cu sancțiuni disciplinare și concediere.

Biroul Politici de Reintegrare a calificat mitingul drept manipulare politică și încercare de a crea impresia unui sprijin popular pentru acuzațiile aduse Chișinăului. Reprezentanții instituției au subliniat că, în condițiile limitării libertăților civile, o astfel de acțiune nu reflectă voința liberă a locuitorilor regiunii.