În această vară, peste 18.942 de copii, inclusiv 459 refugiați din Ucraina, au participat la activități educative și recreative desfășurate în cadrul programelor estivale organizate de Primăria Municipiului Chișinău. Totodată, municipalitatea a lansat o serie de tabere tematice, vocaționale, ecologice, sportive și cu sejur de zi sau cu cazare, menite să ofere copiilor din Capitală și din suburbii o vară activă, gratuită și accesibilă.

Programe și participare:

Taberele tematice „Drepturile Copiilor în acțiune” (2 iunie – 15 iulie), desfășurate în Centrele Comunitare pentru Copii și Familie, au găzduit 1.616 copii, dintre care 56 refugiați.
„Provocarea verii”, organizată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, a ajuns la ediția a VII-a, implicând 1.725 de copii, inclusiv 55 refugiați.
Taberele vocaționale din centrele extrașcolare au atras un număr impresionant de 8.389 de copii, dintre care 348 sunt refugiați.
În Tabăra ecologică „GREEN GATE 2025” (2 – 30 iunie) au participat 1.068 copii, inclusiv 111 refugiați.
Taberele cu sejur de zi (2 – 30 iunie) au găzduit 1.405 elevi.
Taberele constante (cu cazare), deschise până la 15 iulie, au avut 3.589 de copii participanți.
Începând cu 9 iunie, 1.150 de copii au fost angrenați în activități din cadrul taberelor sportive.

Chișinăul s-a transformat într-un oraș al jocului, creației și prieteniei, oferind oportunități egale de recreere și dezvoltare pentru toți copiii, indiferent de statutul lor. Prin diversitatea activităților și implicarea cadrelor didactice, bibliotecarilor și antrenorilor, vacanța de vară a devenit o perioadă de învățare activă, integrare și bucurie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #primaria chisinau #programe educative

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.