Administrația de Stat a Drumurilor informează că au demarat lucrările de reparație a nodului rutier (inclusiv podul de încrucișare) poziționat pe drumul public M3 Chișinău –Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România, km 41,96 (sectorul de drum km 41,59 – 42,10 și bretelele 1 și 2).

Podul supus reparației are o suprastructură cu lungimea de aproximativ 42,15 m și două deschideri a câte 21 de metri fiecare.

„Lățimea totală a pasajului este de 29 de metri și include 4 benzi de circulație, o zonă mediană și două trotuare a câte 1,5 metri fiecare. În cadrul acestui proiect sunt planificate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere, reabilitarea bretelelor, construcția șanțurilor de evacuare a apelor, amenajarea casiurilor pe taluz și a rigolelor de acostament, montarea elementelor de siguranță, și altele.

Lucrările vor fi realizate de compania S.C. „Nouconst” S.R.L. și au o valoare contractuală de aproximativ 53 999 773,47 lei, bani alocați din mijloacele Fondului Rutier. Termenul de execuție al lucrărilor este până la sfârșitul lunii decembrie 2024”, anunță ASD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ASD, după 30 de ani de la sistarea lucrărilor, proiectul de reparație și modernizare a podului de la Sagaidacul Nou va fi finalizat în întregime, facilitând circulația în condiții de siguranță și confort.

#ASD #lucrări #pod

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.