Angajații Primăriei municipiului Chișinău au fost surpinși marți, 7 mai curent, în timp ce făceau curățenie la Complexul Memorial „Eternitate”, recent trecut în gestiunea municipalității. Pregătirile se fac în contextul zilei de 9 mai, a anunțat mai târziu edilul Ion Ceban.

„Primăria Municipiului Chișinău organizează pe data de 9 mai, când este sărbătorită Ziua Victoriei asupra fascismului, ora 11:00, la Complexul Memorial „Eternitate”, un eveniment cu genericul „Împreună pentru Pace!”. Evenimentul este organizat sub deviza unității și solidarității pentru un viitor pașnic și armonios. Totodată, promovează dialogul intercultural și valorile fundamentale ale umanității.

Programul include o gamă variată de activități artistice și culturale, printre care se numără:

Expoziția „Istoria prin prisma evenimentelor și personalităților”, ce va oferi o incursiune în momentele-cheie ale istoriei, ilustrând rolul crucial al dialogului și al cooperării în menținerea păcii și stabilității globale.

Expoziția de pictură „Împreună pentru Pace!”, ce va prezenta creațiile artistice ale elevilor Școlilor de Arte și instituțiilor de învățământ general din municipiul Chișinău, exprimând aspirațiile și viziunile tinerilor cu privire la un viitor bazat pe pace și înțelegere.

Concert-manifest „Pace Planetei Pământ!”, structurat în trei tablouri, ce va aduce în fața publicului prestigioase formații, ansambluri și soliști: Orchestra de Cameră, coordonator Mihai Ungur; Formația „Millenium”; Ansamblul de violoniști „Divertisment”, Natalia Tanasiiciuc, Geta Burlacu, Adrian Ursu și Brio Sonores, ce vor interpreta compoziții muzicale consacrate, transmițând mesajul puternic al unității și al solidarității”, informează responsabilii Primăriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași zi, Primăria va amenaja două corturi cu informații despre proiectele pe care le desfășoară împreună cu partenerii de dezvoltare în centrul orașului, în contextul Zilei Europei.

„Chișinăul are un portofoliu de aproape 3 miliarde de lei, care cuprinde proiecte în domeniul eficienței energetice, reabilitarea drumurilor, Proiectul „Deșeuri Solide Chișinău”, restabilirea rețelelor de apeduct și canalizare, reabilitarea râului Bîc și multe altele ce includ domeniul social.

La corturile Primăriei Chișinău vom desfășura diverse activități pentru toate vârstele. Vom avea sesiuni de discuții cu vizitatorii, prezentări de proiecte, joc de șah cu campioni (juniori și seniori), quiz despre Chișinău cu premii, spațiu special amenajat pentru distracția copiilor. Pentru tineri vom avea multe oportunități – sesiuni de prezentare a activității Centrelor de Tineret din municipiu, prezentarea inițiativei Chișinău „Capitala Europeană a Tineretului” (EYC) 2027, sesiune de informare despre instrumentele de finanțare a tinerilor, master class de desen pe pânză și concursul de slogane și grafică Chișinău – „Capitala Europeană a Tineretului” (EYC) 2027”, se arată într-un comunicat al municipalității.

#Complexul Memorial „Eternitate”#pregătiri 9 mai #Primaria Capitalei #Ziua Europei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.