Din întâi septembrie curent, elevii Liceului Teoretic „Pro Succes” din mun. Chișinău vor studia într-un sediu nou, amplasat pe str. Dante Alighieri, 11 „A”, din sectorul Botanica. Peste 800 elevi au fost transferați în sediul renovat al fostului Gimnaziu nr. 3, activitatea căruia a fost suspendată în anul 2012.

Lipsa spațiului în școală și suprasolicitarea instituțiilor de învățământ din vecinătate (LT „Iulia Hașdeu”; LT „Elena Alistar” și LT „Tudor Vladimirescu”) au determinat reamplasarea Liceului Teoretic „Pro Succes” într-un alt edificiu, pentru utilizarea acestuia într-un mod mai eficient..

În anul 2021 municipalitatea a inițiat lucrări de reparație capitală a fostului Gimnaziu nr. 3, pentru a crea condiții favorabile și posibilitatea transferului în termene rezonabile a Liceului Teoretic ,,Pro Succes”, în clădirea nou renovată. Actualmente, se desfășoară ultima etapă a lucrărilor de finisaj și amenajare a teritoriului, activități care nu vor afecta procesul educațional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru reparația capitală a infrastructurii instituției, din bugetul municipal au fost alocate peste 29 milioane de lei, dintre care: pentru reparația edificiului – 9 mil. lei; pentru utilaje tehnologice – 1,8 mil. lei; pentru mobilă – 1,3 mil. lei; pentru materiale didactice – 35 mii lei, iar pentru alte materiale – 200 mii lei.

Inițial, Gimnaziul „Pro Succes” a fost amplasat în sediul fostului Gimnaziu – internat nr. 23, (str. Așhabad nr. 129), care a fost lichidat în 2008, în urma reformei sistemului rezidențial.

În anul 2010, Gimnaziul „Pro Succes” a fost reorganizat în Liceul Teoretic „Pro Succes”, iar din 2016 urma să fie transferat în sediul din str. Dante Alighieri 11 „A”. Din lipsa surselor bugetare, lucrările de reparație au fost amânate până în anul curent.

#1 septembrie #Chisinau #liceu #primul sunet #renovare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.