Accesul limitat la informațiile publice pentru pacienți, nivelul scăzut de încredere al cetățenilor în instituțiile medicale, dar și o implicare redusă a pacienților în sistemul de sănătate favorizează necesitatea unui proces mai activ de responsabilizare socială în sănătate. În acest context, Crucea Roșie din Elveția, în parteneriat cu AO „CASMED” și AO „HOMECARE” a organizat primul Forum pentru Responsabilizare Socială în Sănătate, desfășurat astăzi la Chișinău.

Evenimentul a avut scopul de a familiariza publicul cu conceptul de responsabilizare socială, rolul acesteia pentru sporirea calității serviciilor medicale, dar și practicile naționale și internaționale în domeniu.

În cadrul Forumului, participanții au dezvăluit experiența acumulată în parteneriatul cu 5 spitale și un centru de sănătate pilot din nordul țării, dar și autorități și instituții de nivel național, implicate activ în procesul de responsabilizare socială.

„Atunci când spunem «responsabilizare socială», cuprindem un câmp atât de vast de activități, încât nu știu dacă un singur proiect poate acoperi toate necesitățile. Responsabilizarea socială începe de la noi înșine, trebuie să ne responsabilizăm noi, să vedem ce facem în instituții, care sunt drepturile pacientului, care sunt drepturile lucrătorului medical, se respectă dreptul lui la a avea acces la echipamente performante, la condiții sigure de muncă, la pauze, la ture care nu vin una după alta, din cauza lipsei personalului medical, la activități de voluntariat, care, trebuie să recunoaștem, nu sunt încă dezvoltate în societatea noastră. Vreau foarte mult să lucrăm asupra dezvoltării elementelor de voluntariat, fiindcă implicarea le permite oamenilor să se instruiască prin acțiunile lor și să învețe lucruri importante”, a declarat Ala Nemerenco, Ministra Sănătății Republicii Moldova.

Experți din Marea Britanie, Belgia și România au împărtășit publicului experințele lor de responsabilizare socială în sănătate, prin prisma asigurărilor medicale, asociațiilor de pacienți, dar și a altor practici internaționale. Iar specialiștii din Republica Moldova au prezentat mecanismele existente și rolul acestora în îmbunătățirea serviciilor medicale și a relațiilor de cooperare dintre medici și pacienți. Responsabilizarea socială în sănătate este susținută de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, care sprijină dezvoltarea sistemului medical din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prin toate programele susținute de Elveția, promovăm incluziunea socială, accesul tuturor la servicii de sănătate de calitate, și în acest sens, insistăm pe implementarea principiilor de bună guvernare, de transparență și responsabilizare socială. Totodată, încurajăm și susținem participarea și implicarea activă, atât a societății civile, cât și a utilizatorilor de servicii, în acțiunile de monitorizare a felului în care sunt elaborate și implementate programele de responsabilizare, precum și cât de transparent sunt eficientizate fondurile publice. Fiecare dintre noi trebuie să aibă acces la serviciile de care are nevoie, fără să se ciocnească de dificultăți financiare majore”, susține Viorica Crețu, Directoarea adjunctă a Biroului de cooperare al Elveției.

Tot în cadrul evenimentului, participanții au aflat mai multe detalii despre campania socială „Ești tratat bine?” și platforma web www.tratatbine.md, care are scopul de a informa publicul despre drepturile și responsabilitățile sale, dar și de a promova soluțiile disponibile în Moldova pentru pentru un acces mai echitabil la servicii de sănătate.

„Responsabilizarea socială este un angajament reciproc între instituțiile publice, cetățeni, organizațiile societății civile, care trebuie să participe la procesul de guvernare. Astăzi, vorbim despre cum putem noi abilita orice cetățean, orice persoană care trăiește în Republica Moldova să beneficieze de servicii, deoarece oricine își dorește să aibă servicii de calitate și la un preț echitabil. Iată de ce este important să implicăm ambele părți, atât cetățenii, indiferent de zonele în care se află – rurale, urbane, cât și instituțiile guvernamentale, societatea civilă, toți cei care își doresc și își propun să joace un rol în responsabilizarea socială”, a declarat Inguna Dobraja, Directoarea de țară a Băncii Mondiale pentru Moldova, Europa şi Asia Centrală:

Forumul a reunit circa 100 invitați – reprezentanți ai autorităților naționale în sănătate, donatori, manageri de instituții medicale republicane, municipale și regionale, experți internaționali, organizații ale societății civile și grupuri de pacienți.

Forumul pentru Responsabilizare Socială în Sănătate este parte a proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială”, implementat de Crucea Roșie din Elveția, în parteneriat cu Asociația Obștească „CASMED” și Asociația Obștească „HOMECARE”, cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.

#Crucea Roșie #forum #institutii medicale #pacienti #sistem de sanatate

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.