Eliberarea oraşelor ucrainene de sub ocupaţie rusească scoate la iveală tot mai multe dovezi ale crimelor de război făcute de militarii ruşi. În acelaşi timp, imaginile din zonele eliberate prezintă inclusiv amploarea dezastrului militar al armatei ruse după cinci săptămâni de la declanşarea invaziei în Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski calificat crimele comise de invadatorii ruși la Bucha drept un genocid și a spus că Rusia urmărește distrugerea și exterminarea poporului ucrainean pentru că acesta nu a vrut să se supună voinței Kremlinului.

„Acesta este un genocid”, a spus președintele ucrainean, duminică, după apariția imaginilor greu de privit cu atrocitățile comise de ruși în orașul Bucha, în regiunea Kiev.

„Eliminarea unei întregi națiuni și a poporului. Noi suntem cetățeni ai Ucrainei. Avem mai mult de 100 de naționalități. Este vorba de distrugerea și de exterminarea acestor naționalități”, a spus Zelenski, referindu-se la crimele comise de ruși.

El a mai spus că motivul pentru care „Rusia urmărește să distrugă și să extermine poporul ucrainean” este pentru că acesta nu a vrut să „se supună politicilor Rusiei”.

„Toate acestea se întâmplă în Europa secolului 21. Este torturarea unei întregi națiuni”, a mai spus președintele Ucrainei.

Cel puţin 300 de civili au fost ucişi în timpul ocupaţiei militare ruse la Bucha. Majoritatea victimelor crimelor de război comise de armata rusă în regiune au fost îngropate în gropi comune, în vreme ce unele cadavre încă se mai află pe străzile oraşului.

„Mamele soldaților ruși ar trebui să privească imaginile. Priviți ce nemernici ați crescut. Criminali, jefuitori, măcelari”, a scris Zelenski.

Rusia neagă că a comis crime împotriva umanității în Ucraina și numește imaginile greu de privit ale atrocităților comise de soldații ruși „o provocare” și „o nouă înscenare a Kievului pentru media occidentale”.

#război Ucraina #Rusia #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.