Vladimir Putin ar planifica să își construiască un nou palat în regiunea separatistă a Georgiei. Conform DailyMail, Moscova ar fi semnat în secret un contract de închiriere pe 49 de ani pentru o parcelă uriașă de teren lângă stațiunea Pitsunda.

Liderul regiunii susține că președintele rus a fost cel care i-a cerut teritoriul. Conform lui, teritoriul vizat cuprinde 186 de hectare de pământ, teritorii marine și o tabără de militari din apropiere, aflată sub controlul Serviciului Federal de Protecție al Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Se crede că președintele rus vrea să preia o vilă la care se opreau Hrușciov și Stalin, pentru a construi acolo noul palat. Intenția pare să fi stârnit protestele localnicilor, însă oficialii separatiști nu au putere de refuz, fiind dependenți de suportul Kremlinului.

Anterior, președintele rus a efectuat cel puțin două vizite în regiune – una în 2013, înainte de anexarea Crimeei, iar alta – în 2017. Chiar și așa, localnicii recunosc că acest obiectiv nu este primordial pentru ruși, dar nu îi pot lipsi de teritoriu de teamă că nu vor mai fi susținuți. De menționat este faptul că în perioada sovietică, ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a încercat să construiască acolo o nouă vilă.

#Abzahia #contract secret #Georgia #Palatul lui Putin #Pitsunda #vila lui Stalin

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.