Prim-ministrul Dorin Recean a mers în satul Gălășeni, raionul Rîșcani, unde a vizitat omul de afaceri Igor Dănilă. De mai bine de 10 ani, antreprenorul investește în proiecte de agricultură, scrie într-un comunicat de presă a Guvernului joi, 20 iulie curent.

Igor Dănilă și-a început afacerea de la 7 hectare de pământ, iar astăzi prelucrează 190 de hectare, pe care cultivă grâu, floarea-soarelui și porumb. Fermierul a beneficiat de subvenții de la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură pentru procurarea tehnicii agricole și este hotărât să rămână în Republica Moldova pentru a dezvolta afacerea. În timpul apropiat, își propune să extindă gospodăria țărănească, să prelucreze mai mult pământ și să ofere oamenilor din localitate locuri de muncă.

Prim-ministrul Dorin Recean a vorbit cu antreprenorul despre provocările pe care le întâmpină, printre care lipsa forței de muncă, dar și despre oportunitățile de dezvoltare existente în țara noastră. Șeful Executivului a îndemnat tânărul să participe la programul guvernamental „373” care oferă condiții mai bune pentru investiții în creșterea productivității și a vorbit despre politica Guvernului de subvenționare țintită.

„Această abordare ne permite să oferim sprijin financiar fermierilor noștri pentru a-și dezvolta afacerile agricole și pentru a îmbunătăți producția, astfel încât produsele noastre să fie competitive pe piața internațională. Așa câștigăm teren pe plan internațional și aducem venituri suplimentare economiei noastre”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

#afaceri #agricultura #Dorin Recean #Guvern #Riscani

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.