Recoltă record de grâu pe timp de secetă a fost obținută de Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți. În acest an au fost recoltate câte peste 9 tone de grâu la hectar în cadrul unei cercetări efectuate pe loturile experimentale împreună cu Universitatea Tehnică din München (Germania).

Potrivit Ministerului Agriculturii, studiul a inclus 7 soiuri și un hibrid și au fost amplasate într-un asolament cu 6 câmpuri cu aplicarea îngrășămintelor minerale și organice. Totodată, a fost efectuată irigarea prin aspersiune în două reprize: imediat după semănat și în faza vegetației de primăvară cu norma de irigare de 600 m³/ha în ambele cazuri.

Cea mai mare productivitate, de 9,09 t/ha, a înregistrat soiul Meleag, creat de ICCC „Selecția”. Acesta a fost urmat de Kuialnik și Pisanca, care au avut un randament de 8,71 și, respectiv, 8,44 t/ha. Recoltele obținute de la celelalte soiuri incluse în cercetare au fost: Ursita – 7,94, Kometus – 7,76, Talisman – 7,58 și Akteur – 6,88 t/ha. Producția hibridului de origine germană „Hybery F1” în condițiile din stepa Bălți a constituit 7,98 t/ha.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scopul cercetării a fost de a evalua comportamentul și productivitatea diferitor soiuri și hibrizi de grâu de toamnă de origine autohtonă, din Germania, România și Ucraina, cultivate în corespundere cu recomandările tehnologice și cu folosirea irigării.

Cercetarea a urmărit și evidențierea avantajelor și dezavantajelor soiurilor și hibrizilor testați pentru a fi aduse la cunoștința producătorilor și luate în considerație la producere.

Recolta medie de grâu obținută de producătorii agricoli din țara noastră a fost de 4,5 t/ha, iar în condițiile anului 2022, recolta medie se estimează la 2,5-3,5 t/ha.

#Balti #grau #recolta de grau

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.