Corpul de sergenți și soldați al Armatei Naționale va avea epoleți noi. Un decret în acest sens a fost semnat la data de 3 august curent, de comandantul Suprem al Forțelor Armate, președinta țării, Maia Sandu.

Potrivit Ministerului Apărării, decizia a fost luată în contextul procesului de modernizare derulat în Armata Națională.

Decretul prevede că ,,însemnele de grad militar pentru efectivele de soldați și sergenți ai Armatei Naționale se compun din galoane unghiulare în formă de căprior, galoane în formă de arc concav și stele cu opt raze, ordonate în pal și unite sau nu lateral prin galoane verticale.

Galoanele și stelele se aplică conform gradului, astfel:

— pentru gradul de soldat clasa III — un căprior și un arc;

— pentru gradul de soldat clasa II — un căprior și două arce;

— pentru gradul de soldat clasa I — un căprior și trei arce;

— pentru gradul de caporal — doi căpriori și un arc;

— pentru gradul de sergent clasa III — trei căpriori și un arc;

— pentru gradul de sergent clasa II — trei căpriori și două arce;

— pentru gradul de sergent clasa I — trei căpriori și trei arce;

— pentru gradul de sergent-major — trei căpriori și un arc lat;

— pentru gradul de sergent principal — trei căpriori, o stea și un arc lat.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a înmânat epoleții de tip nou sergentului principal al Armatei Naționale, sergent major Andrei Cojocaru, menționând că procesul de dezvoltare și profesionalizare a efectivului de soldați și sergenți din Armata Națională va continua, iar datorită acestor modificări, gradele militare ale Armatei Naționale vor permite sporirea interoperabilităţii cu armatele altor state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Armata Nationala #decret #epoleti #Ministerul Apararii #sergent #soldat

Curtea Supremă de Justiție își propune să soluționeze problema miilor de dosare restante și să eficientizeze activitatea instanței prin reducerea duratei de examinare a cauzelor și accelerarea procesului de digitalizare. Măsurile sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare instituțională pentru perioada 2026-2030, aprobată joi de plenul CSJ, transmite IPN.

Potrivit CSJ, la începutul anului, peste șapte mii de dosare așteptau să fie examinate, de două ori mai multe decât capacitatea anuală a instituției. Instituția menționează că strategia prevede și modernizarea infrastructurii informatice, implementarea completă a dosarului electronic și introducerea unor sisteme avansate de triaj și căutare bazate pe inteligență artificială. Scopul final este reducerea birocrației și volumul de muncă al asistenților judiciari.

În aceeași ședință, CSJ a aprobat noul Regulament privind organizarea și funcționarea a instituției. Acesta stabilește că dosarele cu impact social semnificativ, cele cu relevanță sistemică sau care vizează probleme sociale delicate vor fi examinate proritar. Prioritate vor avea și dosarele privind persoane vulnerabile, inclusiv atunci când există riscuri pentru viață sau sănătate.

În același timp, Curtea intenționează să-și îmbunătățească și comunicarea cu publicul, inclusiv prin publicarea unor rezumate accesibile ale hotărârilor de referință. Documentul prevede și evaluarea anuală a riscurilor de corupție.

În cadrul aceleiași ședințe, Plenul a decis să amâne aprobarea organigramei Curții. Aceasta urmează să fie examinată împreună cu statul de personal, după definitivarea acestuia. Strategia și noul Regulament au fost aprobate în prima ședință a Plenului CSJ în noua componență, după o întrerupere de mai mulți ani. Întrunirea a devenit posibilă după numirea recentă a cinci judecători. La mijlocul lunii iunie, CSJ avea doar 6 magistrați în funcție și 14 locuri vacante.