Republica Moldova va primi 30 milioane de euro din partea Regatului Norvegiei. Aceștia vor fi folosiți pentru susținerea obiectivelor de tranziție energetică a țării noastre, consolidarea sectorului educațional și promovarea bunei guvernări.

Suportul a fost anunțat de prim-ministrul Norvegiei Jonas Gahr Støre, în cadrul „Mesei rotunde pentru Energie”, eveniment găzduit de Agenția Norvegiană pentru Cooperare (NORAD), la Oslo. De asemenea, la acest eveniment a participat și ministrul Victor Parlicov.

Potrivit premierului norvegian, Republica Moldova a devenit al șaptelea cel mai mare beneficiar al ajutorului acordat de Norvegia, în contextul în care țara noastră a fost semnificativ afectată de războiul din Ucraina. Totuși, a fost apreciat progresul autorităților de la Chișinău în procesul de implementare a agendei europene de reforme, inclusiv în sectorul energetic.

„Războiul de agresiune al Rusiei a avut repercusiuni grave asupra peisajului de securitate din întreaga Europă. Cu toate acestea, Republica Moldova este un exemplu inspirator al modului în care democratizarea și progresul pot avea loc și în circumstanțe extrem de provocatoare. Sprijinul financiar de 30 milioane de euro pe care îl alocăm va fi utilizat pentru a extinde cooperarea în mai multe sectoare, inclusiv în educație și eforturi de bună guvernare în țară”, a spus premierul Støre.

De asemenea, în cadrul evenimentului, ministrul Energiei al Republicii Moldova a subliniat angajamentul Moldovei în procesul de consolidare a sustenabilității energetice și s-a referit la planurile ambițioase ale țării noastre în materie de eficiență energetică, energie din surse regenerabile, digitalizarea și securizarea cibernetică a sectorului energetic, precum și promovarea parteneriatelor internaționale durabile.

„Republica Moldova este dedicată accelerării tranziției sale către un viitor energetic mai verde și mai rezilient, iar suportul oferit de parteneri de prestigiu precum Norvegia este crucial în atingerea acestei viziuni”, a spus el în cadrul evenimentului.

Masa rotundă, organizată sub auspiciile NORAD a reunit înalți oficiali din Norvegia, precum și părți interesate din ecosistemul energetic norvegian. Totodată, din delegația Republicii Moldova, condusă de președinta Maia Sandu, mai fac parte vicepremierul Mihai Popșoi și ministrul Anatolie Nosatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ministerului Energiei, Regatul Norvegiei a inclus Republica Moldova în programul de sprijin „Nansen”, destinat Ucrainei, pentru a ajuta țara noastră să depășească consecințele nefaste ale războiului brutal al Federației Ruse împotriva țării vecine.

#Norvegia #Republica Moldova #suport financiar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.