Un grup de discuții creat de cetățenii Republicii Moldova pe aplicația Telegram, cu denumirea sugestivă „Moldavian Military Portal”, a devenit ținta unei infiltrări organizate de persoane suspectate că ar avea legături cu structuri afiliate Ministerul Apărării al Federației Ruse, notează deschide.md. Potrivit informațiilor analizate din conversațiile membrilor comunității, anumiți utilizatori identificați drept cetățeni ruși ar fi folosit grupul pentru colectarea de informații și identificarea persoanelor dispuse să participe la acțiuni de destabilizare.

Infiltrare sub acoperire „patriotică”

Strategia folosită de conturile suspecte a fost una bine calculată. Inițial, aceștia s-au alăturat discuțiilor fără a atrage atenția, prezentându-se drept susținători ai orientării proeuropene a Republicii Moldova și critici ai politicilor Kremlinului. Pentru a se camufla, aceștia utilizau fotografii de profil cu simboluri istorice sau culturale, inclusiv imaginea domnitorului Ștefan cel Mare, dar și imagini cu suporteri ai echipei naționale de fotbal a României. Această strategie avea rolul de a câștiga rapid încrederea membrilor și de a evita suspiciunile.

Unul dintre asemenea agenți infiltrați este și Efim Țapu, un tânăr de 29 de ani cu studii militare în Rusia, monitorizat de reporterii Deschide.MD timp de mai multe luni.

Pe pagina sa de pe platforma Vkontakte (VK) – o rețea socială populară în spațiul rus – Țapu indică că a studiat la Universitatea Maritimă din Constanța. Pe un alt profil de VK, dar și pe pagina sa de Facebook, el scrie deja că a studiat la Universitatea Maritimă de Stat „Amiral G. I. Nevelskoi” din Vladivostok, Rusia.

Faptul că Țapu ar avea legături cu Ministerul rus al Apărării este demonstrat și din pozele pe care acesta le-a publicat, purtând uniforma militară rusă.

Colectare de informații despre Armata Republicii Moldova

După ce s-a integrat în comunitate, Țapu începe să direcționeze conversațiile către subiecte sensibile despre:

achizițiile de tehnică militară ale Ministerului Apărării din Republica Moldova;
capabilitățile Armatei Naționale;
evoluția conflictului din Ucraina și poziția militară a Chișinăului.

În una dintre conversații, Efim Țapu laudă achiziția a sistemelor de artilerie autopropulsate ATMOS.

„O surpriză plăcută în armata Republicii Moldova: obuziere moderne de 155 mm ATMOS. O achiziție istorică, care nu a fost anunțată oficial, dar a fost prezentată în timpul tragerilor. Republica Moldova este dotată cu obuziere israeliene ATMOS 2000 de calibru 155 mm, montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO”, scrie acesta.

Într-o altă conversație, Țapu lasă un comentariu provocator cu privire la un posibil atac armat asupra regiunii transnistrene.

Canalul Moldavian Military Portal publică două poze însoțite cu următorul comentariu: „Infrastructura militară a autoproclamatei republici transnistrene. Salvați ca să nu dați de belea”.

Imediat, Țapu răspunde: „Salut tuturor! Informație foarte utilă pentru artileriștii moldoveni care se instruiesc pe instalațiile de 155 mm Caesar! Eh, păcat că nu există măcar zece HIMARS”.

Informațiile și discuțiile purtate erau ulterior raportate către coordonatori externi, iar Țapu și colegii săi solicitau instrucțiuni despre modul în care să continue colectarea de date.

Tentative de recrutare pentru provocări și sabotaj

Elementul cel mai grav îl reprezintă tentativa de identificare a unor persoane dispuse să participe la acțiuni ilegale. În conversații analizate ar fi fost abordate scenarii de provocare în raport cu militarii din regiunea transnistreană, precum și acțiuni de sabotaj.

În unele cazuri, utilizatorii infiltrați ar fi discutat despre incendierea unor automobile în spațiul Uniunii Europene, inclusiv pe teritoriul României, oferind recompense financiare în funcție de misiunea îndeplinită.

Rețele sociale rusești folosite pentru selecție

Profilurile suspecte erau conectate și la VK. Analiza acestora indică faptul că multe dintre ele au fost inițial create de cetățeni ai Republicii Moldova. Ulterior însă, cetățeni ruși s-au alăturat acestor rețele și comunității online pentru a monitoriza discuțiile, a colecta informații și a identifica persoane vulnerabile sau influențabile.

Potrivit datelor analizate, aceștia încercau să exploateze conversațiile existente pentru a provoca tensiuni, a stimula acțiuni radicale și a genera situații de destabilizare.

Acest caz scoate în evidență modul în care comunitățile online locale pot deveni ținte ale operațiunilor de influență și selectare a unor persoane pentru provocări. Infiltrarea în grupuri aparent patriotice permite actorilor externi să obțină informații despre societate, să identifice persoane vulnerabile și să creeze provocări menite să destabilizeze situația de securitate din regiune.

#colectare #infiltrare #informatii #moldoveni #rețele rusești

Cum transformi o lansare de carte aridă sau o premieră de teatru într-un subiect pe care publicul să-l devoreze pe nerăsuflate? Sâmbătă, 19 septembrie 2026, sala Teatrului „Alexie Mateevici” s-a transformat dintr-un spațiu al spectacolului într-un laborator viu de jurnalism cultural.

Tinerii cursanți ai proiectului „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” s-au întâlnit pentru a învăța cum să dea viață textelor, în cadrul workshopului „Cum transformăm cultura într-o poveste jurnalistică relevantă”. Ghidul lor în această călătorie dincolo de culise a fost Elena Frunze-Hatman, actriță, manager cultural și directoarea teatrului gazdă.

Cu multă căldură și deschidere, Elena le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre dinamica din spatele cortinei și despre felul în care un eveniment cultural poate deveni o poveste care ajunge cu adevărat la public.

„Cultura nu înseamnă doar liste de date și nume pe afișe, ci înseamnă emoție pură și oameni”, a fost una dintre ideile care au stat la baza întâlnirii.

Iar pentru tineri, experiența nu s-a limitat la informații și exerciții. A fost și o ocazie de a descoperi perspective noi și de a interacționa cu oameni din domeniu. Rozana Eremia a vorbit despre această experiență ca despre un spațiu în care dezvoltarea profesională vine la pachet cu conexiuni noi:

„Este un seminar foarte important, pentru că dezvoltă foarte multe abilități, pe plan și profesional, dar și este plăcut să faci cunoștință cu oameni diferiți.”

Pe parcursul workshopului, participanții au învățat să depășească clișeele dintr-un interviu, să asculte cu adevărat un artist și să caute miezul uman din spatele unui act de creație. Pentru Cristian Guțu, întâlnirea directă cu profesioniștii este unul dintre motivele pentru care aceste workshopuri sunt importante:

„Am venit la aceste seminare pentru a cunoaște, în primul rând, mentorii care sunt aici, pentru că ei au o anumită analiză, o anumită experiență în domeniul în care se află și ne pot împărtăși experiența lor cu noi.”

Ce s-a întâmplat în laboratorul practic?

Exerciții intense: Tinerii au lăsat deoparte limbajul academic rigid și au rescris comunicate culturale de presă, transformându-le în știri dinamice și atractive pentru publicul modern.
Storytelling multimedia: S-a discutat despre cum muzica, teatrul și literatura pot fi povestite vizual pe platformele digitale, fără a le știrbi din valoare.
Limba română ca standard: S-a subliniat importanța unei exprimări corecte, curate și elevate, ca instrument esențial al jurnalistului și ca modalitate de promovare a valorilor autentice.

Dar poate cel mai valoros lucru s-a întâmplat atunci când teoria a fost pusă în practică. Participanții au scris, au prezentat și au primit feedback pe propriile materiale.

Pentru Bianca Perju, exercițiul a venit chiar cu o mică descoperire personală:

„Am scris o știre despre viața culturală a Chișinăului, am prezentat-o și a fost apreciată. Am descoperit și eu acest talent la mine, astăzi.”

Astfel, workshopul a devenit mai mult decât o lecție despre jurnalism cultural. A fost un spațiu în care tinerii au putut să testeze idei, să primească feedback, să pună întrebări și, poate, să descopere ceva nou despre propriul lor potențial.

Iar când cultura este privită nu doar prin prisma evenimentului, ci prin prisma oamenilor, emoțiilor și poveștilor din spatele lui, un simplu spectacol, o carte sau o expoziție poate deveni începutul unei povești jurnalistice care merită spusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.