Un nou studiu publicat în Journal of Molecular and Cellular Cardiology arată că stresul nu afectează doar mintea, ci produce și modificări la nivel molecular în funcționarea inimii. Cercetarea a fost realizată de o echipă de oameni de știință de la UC Davis Health și oferă noi perspective asupra modului în care factorii de mediu și sociali influențează sănătatea cardiovasculară.
Specialiștii au analizat impactul stresului psihosocial cronic asupra dezvoltării și progresiei bolilor cardiovasculare. Printre factorii luați în considerare s-au numărat zgomotul, lipsa de somn și de suprasolicitare. Folosind modele experimentale, cercetătorii au descoperit că doar zece zile de stres acut au fost suficiente pentru a provoca inflamații și modificări subtile în funcționarea inimii.
Mecanismul observat a fost activarea unor complexe multiproteice cunoscute sub numele de inflamazomi NLRP3, care amplifică puternic inflamația în celulele inimii. Acest proces declanșează eliberarea unor molecule dăunătoare, ce contribuie la apariția bolilor cardiovasculare.
„Am descoperit că stresul activează aceste complexe printr-un lanț de reacții care implică stres celular și o cale specifică de semnalizare. Este pentru prima dată când observăm cum factorii de mediu pot declanșa direct acest mecanism la nivelul celulelor cardiace”, a explicat Padmini Sirish, profesor asociat adjunct și coautor al studiului.
Cercetătorii subliniază că reducerea stresului prin schimbări în stilul de viață rămâne cea mai eficientă soluție. Totuși, acest lucru nu este mereu posibil, mai ales pentru persoanele care trăiesc în medii expuse la poluare, zgomot sau dificultăți sociale.
„Pe baza acestor rezultate, încercăm să identificăm ținte moleculare în organism pentru a dezvolta noi tratamente. Dacă nu putem elimina sursele de stres, măcar putem limita efectele nocive asupra inimii”, a adăugat Sirish.
Echipa intenționează să studieze în continuare legătura dintre stresul cronic, conexiunile dintre creier și inimă, precum și posibilele modificări asupra florei intestinale și chimiei organismului. Scopul este ca descoperirile să fie transformate în tratamente aplicabile în clinică.
Studiul face parte din rețeaua de cercetare Strategic Focused Research Network (SFRN) a American Heart Association, care reunește UC Davis, Ohio State University și Wake Forest University. Proiectul este unul multidisciplinar, incluzând experți din patru domenii academice: Medicină, Nursing, Medicină Veterinară și Științe Agricole și de Mediu. Această colaborare permite analizarea sănătății inimii din perspective complementare.
