„Târgul colindătorilor”, organizat de Guvernul Republicii Moldova în Scuarul Palatului „Nicolae Sulac”, s-a încheiat. Tot ce s-a întâmplat anul acesta cu ocazia sărbătorilor de iarnă a fost un tribut adus tradiției, cu cei care păstrează datinile și folclorul la nivel local, invitați la Chișinău, dar și cu artiștii mari ai țării, îndemnați să împartă feeria Crăciunului pe scenele Caselor de Cultură din satele și orașele Moldovei.

„Când m-au telefonat să ne anunțe că vin „Lăutarii”, am crezut că e o glumă. Nu poți să-ți bați așa joc de oameni, mi-am zis, și am pus receptorul. Iată că e pe bune! E cel mai frumos dar de Crăciun, din toate câte puteau fi, de partea Guvernului, Ministerului Culturii, acest concert pe scena Casei de Cultură din Edineț, acolo de unde a pornit maestrul Nicolae Botgros, Nordul țării fiind leagănul și pista de lansare a unui număr impunător de instrumentiști valoroși. Vă mulțumim!”- a menționat Angela Bazatin, de la secția Cultură a r. Edineț.

Ministerul Culturii Sergiu Prodan a mulțumit celor ce au acceptat provocarea de a aduce sărbătoarea în inimi, în Casele de Cultură locale: Orchestrele de Muzică Populară „Mugurel” și „Folclor”, Orchestra Națională „Lăutarii”, Ansamblul de cântece și dansuri populare „Fluieraș”, Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”, Formația „Milenium”, Vitalie Dani, Nelli Ciobanu sunt ansambluri naționale și artiști emeriți, care au susținut, în parte, concerte în Grimăncăuți, r. Briceni; Sadaclia, r. Basarabeasca; s. Văsieni, r. Ialoveni; s. Molovata, r. Dubăsari; s. Cobîlea, r. Șoldănești, dar și în orașele Edineț, Sîngerei, Strășeni, Cimișlia, Ocnița, Ștefan Vodă, Drochia și Bălți, manifestări ghidate de OCI „Moldova Concert”, director Andrei Locoman.

De cealaltă parte, tradițiile și obiceiurile strămoșești din ciclul sărbătorilor de iarnă și meșteșugurile tradiționale din cele mai diverse localități ale Republicii Moldova au bucurat cetățenii orașului Chișinău și oaspeții capitalei la „Târgul colindătorilor”, organizat de Guvernul Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2022 – 7 ianuarie 2023, în Scuarul Palatului „Nicolae Sulac”.

Ministerul Culturii, cu efortul Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI), directoare Silvia Zagoreanu, a organizat târgul meșterilor populari și programele artistice cu participarea formaţiilor din teritoriu, în cadrul concertelor desfăşurate în fiecare zi de vineri, sâmbătă şi duminică pe perioada evenimentului.

Prin urmare, 47 de formații artistice de amatori și interpreţi de muzică populară au creat atmosfera de sărbătoare cântând, dansând, aducând în scenă inepuizabila bogăție a repertoriului de colinde, urături și datini de iarnă – dovadă incontestabilă a vechimii și frumuseții acestor obiceiuri perpetuate în timp de poporul român.

20 de meșteri populari de diverse genuri (arta costumului popular, arta prosopului popular, prelucrarea fibrelor vegetale, lemnăritul, arta ceramicii, confecționarea instrumentelor populare, țesutul covoarelor, prelucrarea pieilor, confecționarea bijuteriilor) au avut ocazia să roadele creațiilor meșteșugărești din atelierele lor, să discute cu publicul vizitator, să facă schimb de experiență.

O premieră a fost prima ediție a Festivalului național al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă „Colindăm din sat în sat”, organizat pe 25 decembrie de către CNCPPCI, întru promovarea Colindatului de ceată bărbătească, element inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural al umanităţii.

12 formații folclorice și cete de colindători bărbați au participat la Festival, reprezentând aria geografică Nord, Sud și Centru a țării. Alaiurile au dat culoare Târgului Colindătorilor prin densitatea repertorială, diversitatea costumelor şi elementelor de recuzită tradiţională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #obiceiuri #targul colindatorilor #tradiții

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.