Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a primit echipamente moderne din partea UNDP Moldova, cu sprijinul Guvernului Suediei.

Noile echipamente includ 15 drone cu termoviziune, trei sonare, utile pentru detectarea plaselor de pescuit ilegale puse în râuri sau lacurilor, monitorizarea faunei acvatice și cartografierea fundului apei, 18 camere de supraveghere, 15 camere de corp pentru documentarea intervențiilor în teren, 18 binocluri, 25 lanterne precum și îmbrăcăminte și încălțăminte tactică. Atât dronele, cât și sonarul vor fi folosite cu prioritate în zonele râurilor Nistru și Prut, unde sunt frecvente cazuri de braconaj, plasare ilegală a plaselor de pescuit și pompare neautorizată a apei, activități care afectează direct resursele naturale.

„Dronele vor fi utilizate și pentru depistarea tăierilor ilegale și a braconajului în păduri, fiind echipate cu termoviziune, capabile să funcționeze pe timp de noapte, să acopere până la 20 km și să ajungă în zone greu accesibile patrulelor de teren. Imaginile transmise în timp real le permit inspectorilor să acționeze rapid și precis, exact acolo unde apar amenințări asupra mediului. Acestea vor fi utilizate de angajații Direcției Control Resurse Cinegetice și Piscicole și de cele 13 inspecții teritoriale ale IPM din bazinul râului Nistru”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Mediului.

În acest sens, peste 40 de inspectori de mediu din unitățile teritoriale ale IPM au fost instruiți cum să utilizeze echipamentele la capacitate maximă.

„Aceste echipamente nu sunt doar investiții în tehnologie. Sunt investiții în eficiență și credibilitate. Într-un context în care presiunile asupra mediului sunt multiple, IPM trebuie să fie rapid, prezent și bine dotat. Reacțiile din teritoriu confirmă: unde instituțiile au resurse, ele acționează. Iar unde acționează, se schimbă și percepția cetățenilor – legea începe să fie respectată, nu ignorată”, a declarat ministrul mediului Sergiu Lazarencu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dotarea a fost realizată cu sprijinul PNUD Moldova, prin proiectul „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru” (2022–2026), finanțat de Guvernul Suediei. Pe lângă dotarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, proiectul contribuie și la modernizarea altor structuri din domeniul protecției mediului, precum Laboratorul de referință al Agenției de Mediu, care va susține mai eficient monitorizarea resurselor de apă, și Serviciul Hidrometeorologic de Stat, prin achiziția de stații de monitoring.

#donatie #echipamente #Inspectoratul pentru Protecția Mediului

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.