Creștinii ortodocși de stil vechi care astăzi, 19 ianuarie, sărbătoresc Boboteaza, ziua când a fost botezat Iisus Hristos în apele Iordanului, au făcut cozi pentru a lua agheasmă de la cisternele cu apă livrate de S.A. „Apă-Canal Chișinău”.

Oamenii prezenți la eveniment au salutat inițiativa furnizorului de apă și susțin că prin asemenea acțiuni realizează că apa de la robinet corespunde tututor standartelor și poate fi consumată fără a fi filtrată.

Mai exact, autocisterna cu circa 10 tone de apă a fost depozitată într-un rezervor special amenajat, fiind sfințită de către preoții Parohiei cu hramul „Tuturor Sfinților români” din bulevardul Decebal, 93, îndată după încheierea slujbei și împărțită enoriașilor.

De menționat, că S.A. „Apă-Canal Chișinău”, tradițional în fiecare an de Bobotează conform unui grafic stabilit, livrează gratuit zeci de tone de apă mai multor biserici din Capitală.

Reamintim că, în acest an furnizorul de apă livreaza pe parcursul a doua zile, bisericilor din municipiul Chișinău peste 100 mii de litri de apă, care este pregătită pentru sfințire.

„Pe parcursul a două zile, pe 18-19 ianuarie curent, furnizorul de apă va livra apa Parohiei „Sfinții Teodor și Teodora de la Sihla”, din strada Pușkin, și Parohiei cu hramul „Tuturor Sfinților români” din bd. Decebal, 93, comunității religioase „Sf. Dimitrie cel Nou” din str. Pietrarilor, 2, bisericii „Tuturor Sfinților proslăviți pe meleagurile Moldovei” din strada Dimo, 2, Parohiei „Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și Daniil Sihastru”, din strada Mihai Sadoveanu, 19, dar și Mănăstirii „Sf. Andrei din or. Durlești din str. N. Dimo, 100”, se mai arată în nota informativă.

Autocisternele cu apă sunt amplasate în curțile bisericilor, în așa fel încât după sfințire fiecare credincios să poată lua cantitatea necesară de apă sfințită.

#apa #autocisterna #biserica #Bobotează #credincioși

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.