În premieră pentru Republica Moldova, în perioada 11-13 noiembrie curent, Astra Film Chișinău va proiecta o selecție valoroasă de filme de non-ficțiune. Unele dintre ele spun povești reale, despre locuri și comunități din România. Altele sunt realizate de regizori români și invită publicul să reflecteze asupra unor tematici profunde precum „Drumuri care ne apropie” și „Destine & comunități”. Cele mai multe pelicule reprezintă filme premiate la Astra Film Festival, ediția 2022.

Programul special va include și proiecția filmului-eveniment „Transalpina – Drumul regilor”, de Dumitru Budrala, filme documentare dedicate adolescenților concertul „Floare de Maidan”, al Diviziei de tineret a Centrului Cultural Subcarpați.

„Venim la Chișinău, cu multă emoție, la o întâlnire pe care o așteptăm de foarte mult timp, cu gândul de a descoperi împreună perspective fascinante asupra lumii în care trăim. Pentru că filmul documentar este despre viața reală și ne privește pe fiecare dintre noi în cel mai direct mod cu putință”, a declarat Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival.

Dumitru Budrala, director fondator Astra Film Festival FOTO Rareș Helici

„Suntem bucuroși să continuăm parteneriatul ICR – Astra Film, deschizând anul acesta calea Festivalului Astra Film pentru publicul de la Chișinău. Felicit organizatorii și îi încurajez să dezvolte parteneriate locale astfel încât Astra Film Chișinău să aibă continuitate”, a declarat Liviu Jicman, Președintele Institutului Cultural Român, celălalt finanțator al Astra Film Chișinău.

DRUMURI CARE NE APROPIE

Filmele grupate sub tematica „Drumuri care ne apropie” arată modul în care, de-a lungul timpului, drumurile au avut un rol decisiv în conexiunea și evoluția oamenilor și a comunităților. Proiecțiile vor avea loc în Sala Mare a Muzeului de Artă al Republicii Moldova.

Vineri 11 noiembrie (18:00) – Filmul-eveniment „Transalpina – Drumul regilor” (regia Dumitru Budrala, România – 2016) prezintă istoria unui drum-simbol de o frumusețe care îți taie răsuflarea și care, de-a lungul istoriei, a unit oamenii chiar și în condiții potrivnice. Având o vechime de milenii, Transalpina e mai mult decât o șosea spectaculoasă. Poveștile pe care le ascund râurile, iezerele, crestele munților, văile și peșterile trec dincolo de fapte și date istorice, evocând însuși spiritul locului. „Un film fabulos și necesar ca vatra pentru pâine și obârșiile noastre pentru născuții lor”, a spus ambasadorul Emil Hurezeanu după ce a văzut „Transalpina”. La finalul proiecției, spectatorii vor putea intra în dialog cu regizorul Dumitru Budrala, Directorul Fondator Astra Film Festival.
Duminică, 13 noiembrie (17:00) – „Oamenii drumului: Terra Banatica”, de Mircea Gherase (România – 2021), expune povestea Via Transilvanica, drumul care traversează o diversitate de etaje etnice, culturale, istorice sau geografice, un drum despre comunități, identități și regăsire. Cei care au parcurs Via Transilvanica spun că este o călătorie la pas, legată de istorie și inițiere, o experiență care oferă revelații, vindecări și peisaje deosebite.
Duminică, 13 noiembrie (18:30), va fi proiectat documentarul, „Valuri pe uscat” (regia Raluca David, România – 2021), un film despre un alt fel de drum: viața lui Lucian, care se împarte între Ecuador, Portugalia și vizitele în Republica Moldova, între problemele sale și ale celor din jur, între telefoane, drumuri, familie, oraș, valuri și visul lui de a-și reprezenta țara la Jocurile Olimpice. Documentarul a primit Mențiune specială la AFF 2022 (Secțiunea România). Proiecția va fi urmată de un dialog între regizoarea Raluca David și public.

DESTINE & COMUNITĂȚI

Documentarele incluse în această tematică pătrund în intimitatea individului și realizează punți de conexiune și înțelegere între culturi. Proiecțiile vor avea loc în Sala Mare a Muzeului de Artă al Republicii Moldova.

Sâmbătă, 12 noiembrie (17:00) – „Oi zburătoare” (Germania, România – 2022), filmul Alexandrei Gulea, o imersiune poetică în memoria aromânilor, un grup etnic aparte, hoinar prin istoria Europei și răspândit în toată Peninsula Balcanică, a primit Mențiune specială la AFF2022 „pentru o îndrăzneața explorare cinematică și excelenta abordare vizuală, o lucrare incontestabil interesantă”.
Sâmbătă, 12 noiembrie (18:00) – Documentarul „Vulturii din Țaga” (România, Slovacia – 2022), de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas, conturează un portret savuros al omului-instituție: antrenorul echipei de fotbal din Țaga. Pentru acest film, care evocă, cu umor fin, realitățile cotidianului sătesc din Câmpia Transilvaniei, Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas au primit Premiul pentru cea mai bună regie la AFF 2022, în cadrul secțiunii România.
Sâmbătă, 12 noiembrie (19:30) – Filmul „Pocalul. Despre fii și fiice”, de Cătălina Tesăr și Dana Bunescu (România – 2022), distins la AFF 2022 cu premiul pentru Cel mai bun film al Secțiunii România, expune, pentru prima dată în cinema, interesanta lume a unei comunități tradiționale de romi din Transilvania, lumea cortorarilor, pe care o arată, dinăuntru, explorând obiceiuri străvechi în centrul cărora se află, simbolic, un pocal de aur transmis din generație în generație.

De la Astra Film Junior la liceenii din Chișinău

Pentru liceenii din Chișinău, și nu numai, organizatorii aduc filme care au făcut parte din cea mai recentă ediție Astra Film Junior – cel mai complex program de educație prin cinema documentar din România. Proiecțiile vor avea loc la Biblioteca Municipală B. P. Hașdeu și vor fi urmate de ateliere de film literacy susținute de regizoarea Laura Ilie.

Sâmbătă, 12 noiembrie (12:00) – Filmul documentar de sâmbătă, „Aurora”, de Benjamin Langeland, Stian Servoss (Norvegia – 2019) pune spectatorul în fața unor întrebări importante: La ce anume ai renunța pentru a-ți urma visul? Care este costul celebrității? Ce rol are familia în susținerea ta? Sunt întrebări care pleacă de la povestea reală a Aurorei, o tânără din Norvegia care își începe cariera artistică la 16 ani, în orașul său natal, iar acest lucru o determină să renunțe la școală pentru a putea pleca în turnee.
Duminică, 13 noiembrie (12:00) – „iHuman”, de Tonje Hessen Schei (Norvegia – 2019), este un film care explorează lumea misterioasă a inteligenței artificiale plecând de la afirmația că Inteligența Artificială este „fie cel mai bun, fie cel mai rău lucru care i se poate întâmpla omenirii”. Filmul arată cum cercetătorii și oamenii de știință care studiază impactul pe care evoluția rapidă și impresionantă a acestei tehnologii îl va avea asupra noastră în viitor, dar și ce înseamnă, de fapt, inteligența artificială acum.

Evenimentul se va desfășura la Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova (Sala Mare) și la Biblioteca Municipală B. P. Hașdeu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Astra Film Festival Sibiu, lansat în 1993 ca proiect inovator, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film de non-ficțiune din Europa, inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Astra Film Festival #documentar #festival #film

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.