La unul din balcoanele noului sediu al Delegației Uniunii Europene de la Chișinău a fost atârnat drapelul LGBT, în contextul marcării astăzi, 17 mai a Zilei Internaționale împotriva homofobiei, bifobiei și transfobiei.

Ambasada UE la Chișinău că, anul acesta este pentru prima dată când afișează acest drapel pe sediul instituției, iar acest gest „reconfirmă angajamentul ferm al UE de a respecta, proteja și promova drepturile tuturor cetățenilor”.

„Astăzi celebrăm Ziua Internațională Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei. Este o zi importantă pentru a marca eforturile de asigurare a acceptării sociale și egalității persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume, inclusiv Moldova. Prin afișarea, pentru prima data, a drapelului, Delegația UE în Republica Moldova reafirmă angajamentul ferm al UE de a respecta, proteja și promova exercitarea deplină și egală a drepturilor omului pentru persoanele LGBTIQ+ atât în interiorul, cât și în afara Europei”, se arată în mesajul ambasadei UE.

Amintim că, la data de 12 mai, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a inaugurat un nou sediu unde își va desfășura activitatea la Chișinău întreaga echipă diplomatică a UE.

FOTO, VIDEO Noua „casă” a diplomaților europeni de la Chișinău: Cum arată sediul unde va lucra Delegația UE?

Precizăm că, Ziua internațională împotriva homofobiei, bifobiei și transfobiei, abreviată IDAHOT (engleză: International Day Against Homophobia and Transphobia) este sărbătorită în fiecare an pe 17 mai și are ca scop aducerea în atenție a abuzurilor asupra comunității LGBT, a încălcărilor drepturilor LGBT, dar și stimularea interesului în activități de promovare a drepturilor LGBT pe întreg mapamondul.

Promotorii Zilei internaționale împotriva homofobiei, cum era cunoscută original, au fondat Comitetul IDAHO pentru a coordona acțiunile grass-roots din diferite țări, a promova ziua și a face lobby pentru recunoașterea ei oficială pe 17 mai. Data a fost aleasă pentru a comemora decizia de a elimina homosexualitatea în 1990 din clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite, clasificare întocmită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ambasada #Delegatia UE #LGBT #LGBTIQ #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.