La unul din balcoanele noului sediu al Delegației Uniunii Europene de la Chișinău a fost atârnat drapelul LGBT, în contextul marcării astăzi, 17 mai a Zilei Internaționale împotriva homofobiei, bifobiei și transfobiei.

Ambasada UE la Chișinău că, anul acesta este pentru prima dată când afișează acest drapel pe sediul instituției, iar acest gest „reconfirmă angajamentul ferm al UE de a respecta, proteja și promova drepturile tuturor cetățenilor”.

„Astăzi celebrăm Ziua Internațională Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei. Este o zi importantă pentru a marca eforturile de asigurare a acceptării sociale și egalității persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume, inclusiv Moldova. Prin afișarea, pentru prima data, a drapelului, Delegația UE în Republica Moldova reafirmă angajamentul ferm al UE de a respecta, proteja și promova exercitarea deplină și egală a drepturilor omului pentru persoanele LGBTIQ+ atât în interiorul, cât și în afara Europei”, se arată în mesajul ambasadei UE.

Amintim că, la data de 12 mai, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a inaugurat un nou sediu unde își va desfășura activitatea la Chișinău întreaga echipă diplomatică a UE.

FOTO, VIDEO Noua „casă” a diplomaților europeni de la Chișinău: Cum arată sediul unde va lucra Delegația UE?

Precizăm că, Ziua internațională împotriva homofobiei, bifobiei și transfobiei, abreviată IDAHOT (engleză: International Day Against Homophobia and Transphobia) este sărbătorită în fiecare an pe 17 mai și are ca scop aducerea în atenție a abuzurilor asupra comunității LGBT, a încălcărilor drepturilor LGBT, dar și stimularea interesului în activități de promovare a drepturilor LGBT pe întreg mapamondul.

Promotorii Zilei internaționale împotriva homofobiei, cum era cunoscută original, au fondat Comitetul IDAHO pentru a coordona acțiunile grass-roots din diferite țări, a promova ziua și a face lobby pentru recunoașterea ei oficială pe 17 mai. Data a fost aleasă pentru a comemora decizia de a elimina homosexualitatea în 1990 din clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite, clasificare întocmită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ambasada #Delegatia UE #LGBT #LGBTIQ #UE

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.