Biroul Național al Agenției Universitare a Francofoniei în Republica Moldova, în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova au inaugurat astăzi, 21 noiembrie 2022, un Centru de angajabilitate francofon (CEF).

Implementarea acestui proiect reprezintă o prioritate a Strategiei Agenției Universitare a Francofoniei pentru anii 2021-2025 și a Universității de Stat din Moldova, având drept scop susținerea inserției profesionale a tinerilor și dezvoltarea antreprenoriatului. Centru de angajabilitate francofon reprezintă un spațiu bine dotat și amenajat, destinat organizării de activități interactive pentru fortificarea competențelor tinerilor, dar în același timp și un spațiu de creare și inovare pentru a stimula munca în echipă și dezvoltarea de proiecte.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în prezența lui Igor Șarov, Rectorul USM, Dna Claudia Vișan, Responsabila Biroului Național al AUF, Dna Maria Neagu, Atașata de cooperare la Ambasada Franței în Republica Moldova, precum și parteneri și reprezentanți ai mediilor instituțional, academic și socio-economic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Obiectivele principale ale proiectului vizează facilitarea inserției profesionale a tinerilor absolvenți și ameliorarea competitivității lor pe piața muncii. Realizarea acestor obiective va fi posibilă prin implementarea unui ansamblu de servicii orientate spre consiliere, informare și tutorat, dezvoltarea de soft skills, certificarea competențelor complementare și dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor.

În cadrul CEF, studenții francofoni de la toate facultățile și programele de studii ale Universității de Stat din Moldova, ghidați de profesori și formatori, vor beneficia de întâlniri cu antreprenorii și angajatorii, pentru a facilita și consolida angajabilitatea tinerilor specialiști.

#universitate #USM

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.