Un cuplu din stânga Nistrului ar fi decedat în timpul atentatului de la Moscova, conform presei din stânga Nistrului. Cristina și Pavel Kostiucenko, originari din Bender, se numără printre victimele tragediei.

Ministerul de Externe de la Chișinău nu a confirmat deocamdată informația și a precizat pentru presă doar că verifică datele apărute în spațiul public. Între timp, numele Cristina Kostiucenko și Pavel Kostiucenko figurează în lista celor decedați, publicată de autoritățile ruse.

Prietenii și foștii colegi de școală au recunoscut-o pe femeie în imaginile publicate de jurnaliștii transnistreni și cei ruși, dar și au exprimat condoleanțe familiei ei. Mama Cristinei Kostiucenko, care este doctor cunoscut în Bender, a rămas să-i educe pe cei doi copii ai cuplului, de 6 și 8 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, un centru de sprijin al migranților moldoveni din Rusia informează despre moartea conaționalei și anunță că este în contact cu mama Cristinei Kostiucenko, pentru a oferi sprijin. De asemenea, a fost lansată și o colectare de fonduri pentru familie.

(UPDATE, 12:00)

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat moartea unui cetățean moldovean, urmare a atentatului de la Moscova. Detalii despre persoana care s-a stins din viață nu au fost anunțate.

ULTIMA ORĂ Ministerul de Externe confirmă decesul unui moldovean în urma atentatului de la Moscova

#atentat #cuplu #decedati #Moldova #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.