Un cuplu din Marea Britanie a avut parte de o surpriză șocantă când un ornament de grădină, pe care îl păstraseră cu drag în curtea lor timp de zeci de ani, s-a dovedit a fi o bombă vie.

Sian și Jeffrey Edwards din Milford Haven, din Țara Galilor, au fost informați de un ofițer de poliție că vechiul obuz pe care îl considerau inofensiv era, de fapt, un dispozitiv exploziv activ datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cuplul credea inițial că obiectul era doar o bombă dezactivată, fără nicio încărcătură, și îl folosea ca o decorațiune de grădină. Cu toate acestea, perspectiva lor asupra ornamentului s-a schimbat radical atunci când un ofițer de poliție a alertat Ministerul Apărării, iar o echipă de geniști a confirmat pericolul.

Ministerul Apărării a confirmat că „ornamentul” era de fapt un proiectil naval care cântărea aproximativ 30 de kilograme, care a fost îndepărtat și ulterior detonat într-o carieră dezafectată cu cinci tone de nisip pentru a asigura o detonare sigură.

În ciuda incertitudinii și a posibilității de evacuare a întregii străzi, cuplul a decis să rămână în casa lor.

Jeffrey Edwards, în vârstă de 77 de ani, care a trăit pe această stradă din copilărie, a povestit că atunci când a trebuit să se despartă de „ornament”, a fost ca și cum ar fi spus adio unui „prieten vechi”.

El a împărtășit istoria obuzului, care a fost inițial descoperit de familia Morris cu peste un secol în urmă, scrie protv.ro.

Potrivit lui Edwards, obuzul a fost găsit de Pop Morris, un curier local, în timpul unei călătorii în care navele de război ale Marinei Regale se antrenau într-un golf din apropiere.

Familia Morris l-a transportat acasă în căruța trasă de cai, iar ulterior, familia Edwards a cumpărat casa.

Ornamentul, încastrat în beton și vopsit în roșu pentru a se integra în peisaj, a fost parte a curții lor din 1982.

#ornament #bomba #cuplu

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.