Mai mult de 60 de persoane, inclusiv 3 copii, au decedat, iar circa 115 sunt spitalizate, după atentatul de la Moscova. Peste noapte, circa 500 de pompieri au fost mobilizați, însă incendiul de la sala de concerte Crocus nu a fost încă lichidat.

Deocamdată nu există informații despre moldoveni printre cei care au avut de suferit. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat că misiunea noastră diplomatică este în contact cu autoritățile ruse și că, la necesitate, va oferi sprijin cetățenilor moldoveni afectați de tragedie.

Listele celor care actualizate ale celor spitalizați au fost publicate de TASS. Printre aceștia rămân încă mai multe persoane care nu au fost încă identificate.

Pe canalele de Telegram au apărut mai multe versiuni despre cei care ar fi comis incidentul. Baza scrie că ar fi vorba despre șase persoane, reținute în apropiere de hotarul cu Belarus. Conform altor publicații, ar fi fost vinovați mai mulți străini, inclusiv cetățeni din Tadjikistan. Autoritățile din acest stat au numit false informațiile. De asemenea, s-a invocat faptul că atacul a fost comis de legionari ruși, opozanți ai războiului din Ucraina. Moscova nu a comunicat oficial cine sunt suspecții.

Se raportează că Piața Roșie din Moscova ar fi fost închisă. Informații oficiale despre decizie nu au fost publicate deocamdată.

Administrația americană susține că vinovați de atentat ar fi membrii ISIS. Interpol ar fi propus autorităților ruse cooperare, pentru a investiga tragedia, conform unor publicații de la Moscova.

În același timp, deputatul rus Alexandr Hinshtein a declarat că vehiculul teroriștilor a fost găsit în regiunea Breansk. Doi suspecți au fost reținuți în pădure, iar ceilalți sunt căutați, potrivit oficialului, citat de Mediazona.

Aproape de miezul nopții, agenția rusă de stat RIA anunța despre adresarea lui Vladimir Putin către națiune. La scurt timp, mesajul a dispărut, iar publicația a declarat că a fost „o eroare tehnică”.

La ambasadele Rusiei din lume sunt aduse flori și lumânări. Acțiuni de comemorare au loc și la misiunea diplomatică de la Chișinău, dar și la reprezentanțele ei de la Tiraspol.

#atac terotist #atentat #lista #moscova #victime

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.