Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

FOTO, VIDEO „Bijuteria” de la Străisteni înlesnește drumul prunelor uscate în străinătate

15 Iun. 2023, 10:52
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
15 Iun. 2023, 10:52 // Actualitate //  Realitatea.md

Inginer mecanic de profesie, Valeriu Jalobă din satul Srăisteni, raionul Strășeni, și-a pierdut locul de muncă prin anii `90. Ceea ce-i părea atunci sfârșitul lumii s-a adeverit mai târziu a fi începutul unei noi vieți profesionale. După căutări zadarnice a unui nou serviciu, a hotărât într-un final să pornească o afacere în domeniul agricol. Avea de crescut trei copii, de întreținut o casă și de întors datoriile care se acumulase. Agricultura nu era pasiunea sa, însă avea un as în mânecă – spiritul de întreprinzător, iar în sat demult zăcea în paragină o întreprindere de colectare și uscare a prunelor, pe care avea idei cum s-o valorifice. A cumpărat pe datorie întreprinderea și livada de alături și așa a pornit într-o „aventură” care iată că durează mai bine de 20 de ani.

De la câțiva ari de livadă pentru care s-a împrumutat, Valeriu Jalobă a ajuns astăzi președintele celei mai mari cooperative a producătorilor de prune din Moldova. „Fruitmol Group”, fondată acum nouă ani, întrunește în prezent șapte producători de fructe care dețin și prelucrează în total 180 de hectare de livadă. Asocierea le-a permis producătorilor să proceseze împreună marfa și să-și croiască mai ușor calea spre piețele externe. Împreună, membrii cooperativei au construit o casă de ambalare, sortare și procesare a fructelor uscate.

Acum doi ani, la cooperativă a aderat un producător de fructe din stânga Nistrului, Stepan Plațînda. Asociații au hotărât atunci să participe la un concurs de granturi organizat de PNUD, menit să ajute fermierii să formeze parteneriate și să aplice tehnologii inovatoare pentru a spori competitivitatea și capacitățile de export.

În acest fel, fermierii asociați au obținut un grant în valoare de 50 mii de dolari din partea Suediei și Marii Britanii, la care au contribuit cu 37 de mii de dolari și au achiziționat echipament performant de înlăturare a sâmburilor din prune, singurul de acest fel din Moldova.

Utilajul a fost importat din Argentina și este „bijuteria” cooperativei. Ceea ce îl face special este randamentul, dar și acuratețea de îndeplinire a lucrărilor.

„Cu acest echipament, nu există riscul ca în prune să rămână rămășițe de sâmburi, care este prima și cea mai importantă cerință pentru export. De asemenea, se diminuează intervenția umană, ceea ce e un factor foarte important în condițiile în care e tot mai greu să găsești brațe de muncă. Totodată, datorită echipamentului, s-a mărit capacitatea de producere, iar asta presupune deja rentabilitate”, explică Valeriu Jalobă.

Drept urmare, prunele corespund cerințelor și rigorilor cumpărătorilor europeni, iar pentru înlăturarea sâmburilor nu se mai pierde timpul și efortul de altădată.

„Dacă anterior aveam nevoie de opt persoane, acum același volum de muncă este îndeplinit de acest echipament și alte două persoane care îl deservesc. Asta nu înseamnă că am disponibilizat angajații. Dimpotrivă, am mai creat cinci locuri de muncă, pentru că odată cu acest echipament au apărut noi contracte și un volum mai mare de lucru, iar sarcina muncitorilor s-a ușurat”, susține Valeriu.

Acum, la fabrică sunt prelucrate anual peste 1 000 tone de prune, iar 95 la sută dintre ele iau drumul exportului. Valeriu declară că fructele uscate sunt livrate în peste zece țări, printre care România, Italia, SUA, Mongolia și Arabia Saudită.

„Dacă produci marfă de calitate, cumpărătorii te găsesc și singuri. Așa s-a întâmplat în cazul nostru. Când s-au stopat vânzările în Federația Rusă pentru o perioadă, au apărut partenerii din Italia și de atunci n-am încetat să colaborăm cu ei”.

Asistența financiară oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD/AdTrade a contribuit la dezvoltarea cooperativei, care a devenit inedită prin performanța sa tehnologică. Iar Valeriu și partenerii săi sunt siguri că acesta este un pas important pentru sporirea exporturilor.

Despre acest lucru afirmă și unul dintre partenerii lui Valeriu, Stepan Plațînda, care a primit astfel undă verde pentru a-și exporta produsele în țările europene. Stepan este unul dintre cei mai mari producători de fructe din stânga Nistrului. În 2021, antreprenorul a reușit să obțină certificatul GLOBALG.A.P. pentru fructele sâmburoase.

„Grație sprijinului oferit, am putut dezvolta colaborări durabile cu parteneri europeni. Până acum, n-am exportat niciodată în UE. În 2019 și în 2020 a fost mare secetă și a fost un an dificil financiar. Datorită acestei asistențe, am depășit mai ușor și aceste probleme”, explică Stepan Plațînda.

Valeriu Jaloba și membrii „Fruitmol Group” au planuri mari de viitor – vor să cucerească Europa cu gustul și calitatea produselor „Made in Moldova”. Primii pași sunt deja făcuți, urmează multă muncă și implicare pentru a-și atinge scopul.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!