Inginer mecanic de profesie, Valeriu Jalobă din satul Srăisteni, raionul Strășeni, și-a pierdut locul de muncă prin anii `90. Ceea ce-i părea atunci sfârșitul lumii s-a adeverit mai târziu a fi începutul unei noi vieți profesionale. După căutări zadarnice a unui nou serviciu, a hotărât într-un final să pornească o afacere în domeniul agricol. Avea de crescut trei copii, de întreținut o casă și de întors datoriile care se acumulase. Agricultura nu era pasiunea sa, însă avea un as în mânecă – spiritul de întreprinzător, iar în sat demult zăcea în paragină o întreprindere de colectare și uscare a prunelor, pe care avea idei cum s-o valorifice. A cumpărat pe datorie întreprinderea și livada de alături și așa a pornit într-o „aventură” care iată că durează mai bine de 20 de ani.

De la câțiva ari de livadă pentru care s-a împrumutat, Valeriu Jalobă a ajuns astăzi președintele celei mai mari cooperative a producătorilor de prune din Moldova. „Fruitmol Group”, fondată acum nouă ani, întrunește în prezent șapte producători de fructe care dețin și prelucrează în total 180 de hectare de livadă. Asocierea le-a permis producătorilor să proceseze împreună marfa și să-și croiască mai ușor calea spre piețele externe. Împreună, membrii cooperativei au construit o casă de ambalare, sortare și procesare a fructelor uscate.

Acum doi ani, la cooperativă a aderat un producător de fructe din stânga Nistrului, Stepan Plațînda. Asociații au hotărât atunci să participe la un concurs de granturi organizat de PNUD, menit să ajute fermierii să formeze parteneriate și să aplice tehnologii inovatoare pentru a spori competitivitatea și capacitățile de export.

În acest fel, fermierii asociați au obținut un grant în valoare de 50 mii de dolari din partea Suediei și Marii Britanii, la care au contribuit cu 37 de mii de dolari și au achiziționat echipament performant de înlăturare a sâmburilor din prune, singurul de acest fel din Moldova.

Utilajul a fost importat din Argentina și este „bijuteria” cooperativei. Ceea ce îl face special este randamentul, dar și acuratețea de îndeplinire a lucrărilor.

„Cu acest echipament, nu există riscul ca în prune să rămână rămășițe de sâmburi, care este prima și cea mai importantă cerință pentru export. De asemenea, se diminuează intervenția umană, ceea ce e un factor foarte important în condițiile în care e tot mai greu să găsești brațe de muncă. Totodată, datorită echipamentului, s-a mărit capacitatea de producere, iar asta presupune deja rentabilitate”, explică Valeriu Jalobă.

Drept urmare, prunele corespund cerințelor și rigorilor cumpărătorilor europeni, iar pentru înlăturarea sâmburilor nu se mai pierde timpul și efortul de altădată.

„Dacă anterior aveam nevoie de opt persoane, acum același volum de muncă este îndeplinit de acest echipament și alte două persoane care îl deservesc. Asta nu înseamnă că am disponibilizat angajații. Dimpotrivă, am mai creat cinci locuri de muncă, pentru că odată cu acest echipament au apărut noi contracte și un volum mai mare de lucru, iar sarcina muncitorilor s-a ușurat”, susține Valeriu.

Acum, la fabrică sunt prelucrate anual peste 1 000 tone de prune, iar 95 la sută dintre ele iau drumul exportului. Valeriu declară că fructele uscate sunt livrate în peste zece țări, printre care România, Italia, SUA, Mongolia și Arabia Saudită.

„Dacă produci marfă de calitate, cumpărătorii te găsesc și singuri. Așa s-a întâmplat în cazul nostru. Când s-au stopat vânzările în Federația Rusă pentru o perioadă, au apărut partenerii din Italia și de atunci n-am încetat să colaborăm cu ei”.

Asistența financiară oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD/AdTrade a contribuit la dezvoltarea cooperativei, care a devenit inedită prin performanța sa tehnologică. Iar Valeriu și partenerii săi sunt siguri că acesta este un pas important pentru sporirea exporturilor.

Despre acest lucru afirmă și unul dintre partenerii lui Valeriu, Stepan Plațînda, care a primit astfel undă verde pentru a-și exporta produsele în țările europene. Stepan este unul dintre cei mai mari producători de fructe din stânga Nistrului. În 2021, antreprenorul a reușit să obțină certificatul GLOBALG.A.P. pentru fructele sâmburoase.

„Grație sprijinului oferit, am putut dezvolta colaborări durabile cu parteneri europeni. Până acum, n-am exportat niciodată în UE. În 2019 și în 2020 a fost mare secetă și a fost un an dificil financiar. Datorită acestei asistențe, am depășit mai ușor și aceste probleme”, explică Stepan Plațînda.

Valeriu Jaloba și membrii „Fruitmol Group” au planuri mari de viitor – vor să cucerească Europa cu gustul și calitatea produselor „Made in Moldova”. Primii pași sunt deja făcuți, urmează multă muncă și implicare pentru a-și atinge scopul.

#afacere #agricultor #livada #prune uscate #Straseni

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.