Probele din diferite dosare penale pot fi examinate mult mai rapid și eficient de experții Centrului Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare (CTCEJ) al IGP, datorită unor echipamente de ultimă generație, în valoare de 165.000 dolari, achiziționate de PNUD, cu suportul Guvernului SUA, în cadrul proiectului „Suport pentru reforma instituțiilor de aplicare a legii în Moldova”.

Secției Examinări substanțe din cadrul CTCEJ i-au fost oferite două spectrometre. Unul dintre acestea, spectrometrul Raman, este portabil și poate fi utilizat nu doar în laborator, dar și în investigațiile care se fac la locul infracțiunii, pentru identificarea diferitor tipuri de substanțe, cum ar fi, de exemplu, droguri și precursori, substanțe explozive, precum și diverse substanțe chimice periculoase. Acum experții pot identifica chiar și substanțele care sunt ambalate în sticlă sau plastic, nefiind necesară deschiderea acestuia. Spectrometrul dispune de o bibliotecă de 30.000 de spectre, care sunt utilizate pentru examinarea probelor în orice formă. Anterior, CTCEJ dispunea de 16.000 de spectre.

Cel de-al doilea spectrometru, FTIR, este staționar și poate examina atât probe de dimensiuni mari, cât și microurme, cum ar fi fibre, lacuri și vopsele, de exemplu de la locul producerii unui accident rutier. Noile echipamente permit examinarea urmelor care au până la 100 microni, pe care nu le poți observa cu ochiul liber.

Pentru a utiliza eficient noile echipamente, angajații secției au beneficiat de instruiri specializate.

De la începutul anului, în Secției Examinări substanțe din cadrul CTCE au fost întocmite peste 1.000 de rapoarte de expertiză, 90 la sută dintre acestea referindu-se la droguri.

Un alt echipament, o balanță micro-analitică, foarte sensibilă, permite analiza unor cantități infime de substanțe, cu exactitate de până la șase cifre după virgulă. Echipamentele care au fost în dotarea CTCEJ anterior ofereau exactitate de numai trei cifre după virgulă.

Specialiștii spun că noua balanță permite determinarea unor cantități de până la două micrograme.

Tot cu susținerea PNUD și a Guvernului SUA, a fost achiziționat un calculator ultraperformant pentru Secția Examinări informaționale a CTCEJ. Cu ajutorul acestuia, se face extragerea și analiza rapidă a informațiilor din telefoanele mobile și alte dispozitive. În prezent, procedura durează o oră, iar până la achiziționarea acestui echipament era nevoie de cel puțin 24 de ore.

„Una dintre misiunile de bază ale Ministerului Afacerilor Interne este ca cetățenii Republicii Moldova să fie în siguranță. Depunem eforturi majore pentru a asigura subdiviziunile noastre cu echipamente necesare, pentru a-și putea desfășura activitatea la cel mai înalt nivel. În acest sens, mulțumim Guvernului SUA și partenerilor noștri pentru suportul constant în a crea o poliție mai sigură, mai eficientă și mai aproape de cetățeni”, a menționat Serghei Diaconu, Secretar general la Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi suntem convinși că cursurile de pregătire, precum și echipamentul pe care îl avem astăzi în față, vor spori eficiența Centrului criminalistic, fortificând astfel sistemul de justiție penală în Republica Moldova. Desigur că este important să ai în dotare echipament potrivit, dar totuși factorul determinant este munca asiduă și dedicația celor care activează în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept din Moldova”, afirmă Brett Rose, directorul Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii, Ambasada SUA în Republica Moldova.

„Eficiența actului justiției depinde într-o măsură considerabilă de modul în care sunt colectate și administrate probele în procesul penal. Dispozitivele performante pentru efectuarea diverselor constatări tehnico-științifice asigură ca procesul de colectare și administrare a probelor să se facă în mod operativ și calitativ. PNUD Moldova va continua să sprijine organele de ocrotire a normelor de drept în eforturile acestora de a-și alinia baza tehnico-materială la cele mai recente realizări tehnologice și a asigura drepturile justițiabililor”, a declarat Olesea Perean, Specialistă programe, PNUD Moldova.

CTCEJ efectuează expertize judiciare la solicitarea diferitor instituții, printre care Ministerul Afacerilor Interne și structurile din subordinea acestuia, Procuratura, Centrul Național Anticorupție, instanțele de judecată, dar și rapoarte de expertiză extrajudiciară, la solicitarea persoanelor fizice și juridice.

Începând cu anul 2014, Centrul Tehnico-Criminalistic şi Expertize Judiciare a beneficiat de asistență oferită de Guvernul SUA, prin intermediul PNUD Moldova.

Datorită acestor intervenții, în februarie 2018, instituția a fost acreditată internațional în opt domenii de expertiză: balistică, traseologie, dactiloscopie, grafoscopie, examinarea tehnică a documentelor, portret, examinări a drogurilor și investigații în domeniul informaticii. Laboratoarele criminalistice ale Poliției au fost dotate cu echipamente, soluții software necesare pentru obținerea acreditării.

În anul 2021, CTCEJ a obținut acreditarea internațională pentru domeniul identificarea drogurilor din clasa amfetaminelor prin metoda cromatografie gazoasă.

CTCEJ a beneficiat de programe software performante pentru extragerea și recuperarea înregistrărilor audio/video și a altor metadate din diverse dispozitive și analiza detaliată a acestora.

Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Republicii Moldova au o colaborare îndelungată cu Guvernul Statelor Unite și PNUD, timp în care au fost realizate mai multe activități menite să consolideze capacitățile instituționale și profesionale ale angajaților poliției, pentru a asigura un mediu sigur pentru fiecare cetățean din Republica Moldova și pentru a spori nivelul de încredere al populației în poliție.

#centru de criminalistica #echipament nou #IGP

Bărbatul moldovean din Italia care și-a ucis fosta iubită, o tânără de origine ucraineană, și i-a ascuns ulterior cadavrul într-o valiză, a fost condamnat în apel la închisoare pe viață, după ce primise inițial o pedeapsă de 20 de ani de detenție. Judecătorii au stabilit că omorul a fost pregătit în zilele anterioare și au reținut circumstanța agravantă a premeditării, scrie Rotalianul.

Din cele relatate de ziarul Il Giorno, care prezintă motivarea într-un articol din 17 septembrie 2026, reiese că Dumitru Stratan, în prezent în vârstă de 37 de ani, a primit pedeapsa pe viață prin hotărârea pronunțată la data de 22 aprilie de Curtea cu Jurați de Apel din Brescia. Președinta completului, Eliana Genovese, explică decizia într-un document de 110 pagini.

Prima instanță, Curtea cu Jurați din Mantova, îl condamnase pentru omor intenționat și ascunderea cadavrului, apreciind că uciderea Yanei Malaiko fusese comisă în urma unui impuls de moment. Analiza din apel a dus însă la o concluzie diferită: atacul nu fusese improvizat.

Despărțirea și amenințarea de dinaintea crimei

Yana Malaiko, o ucraineancă de 23 de ani, locuia temporar la Cristina Stratan, sora fostului ei iubit, pentru care lucra ca barmaniță într-un local din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. După încheierea relației cu Dumitru, cunoscut și ca Dima, tânăra începuse o relație cu Andrei Cojocaru, un tânăr rezident în localitatea Medole.

Cu cinci zile înaintea omorului, la 15 ianuarie 2023, Stratan o amenințase, bănuind că avea un alt partener: „Trebuie să pleci din Castiglione, pentru că, dacă este cineva pe care îl cunosc, te omor”.

În interpretarea judecătorilor, prin aceste cuvinte bărbatul încerca totodată să-i impună plecarea ca posibilă cale de scăpare. Hotărârea tinerei de a-și urma propria decizie a fost urmată de conturarea planului prin care Stratan voia să răzbune ceea ce considera o „dezonoare”.

Omorul s-a produs în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2023, într-un apartament din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. Locuința se afla într-un bloc mare din piazzale Resistenza, cunoscut drept „zgârie-nori”.

Pregătirile analizate de instanță

Motivarea indică șapte elemente în sprijinul premeditării, urmărind atât acțiunile dinaintea atacului, cât și conduita ulterioară a condamnatului.

Pe lângă amenințare, judecătorii au analizat intervențiile lui Stratan asupra camerelor din lifturi. Bărbatul încercase să le scoată din funcțiune, fără să știe că dispozitivele erau false și fuseseră montate doar pentru descurajare.

În seara de 18 ianuarie, acesta intrase și ieșise de șapte ori prin zona lifturilor și a holului de acces. Instanța a apreciat că studia traseul pe care urma să transporte cadavrul. Tot în acea zi își resetase telefonul mobil.

Pentru a o aduce pe Yana în apartament, Stratan s-a folosit de atașamentul ei față de cățelul Bulka. I-a spus, în mod mincinos, că animalul nu se simțea bine.

Ajunsă în locuință, tânăra a fost lovită în zona feței și a capului, apoi sufocată, posibil cu o pernă. Autopsia a evidențiat „leziuni multiple de natură hematică” și a stabilit drept cauză a decesului o „asfixie mecanică violentă”.

Stratan a înghesuit trupul într-o valiză cu rotile și l-a transportat cu un Mercedes SLK. Cadavrul a fost ascuns sub o grămadă de lemne și frunziș, într-o zonă rurală cu deșeuri dintre Castiglione și Lonato del Garda. Descoperirea a avut loc abia în după-amiaza de 1 februarie.

Lopata din mașină și comportamentul de după omor

Un alt element analizat a fost lopata găsită în automobilul rămas împotmolit. Judecătorii au explicat semnificația acesteia în motivare:

„Este clar că Stratan trebuia să o folosească pentru a săpa o groapă în care să pună apoi cadavrul Yanei, dar «pățania» cu noroiul în care rămăsese blocată mașina îi dăduse planurile peste cap. Ceea ce contează însă este că, în mod cert, nu putea să-și fi procurat lopata în acea dimineață, ci trebuia să o fi pregătit cel puțin cu o zi înainte: un indiciu suplimentar că uciderea tinerei nu a fost improvizată, ci concepută și pregătită în zilele precedente”.

Instanța a remarcat și calmul neobișnuit al bărbatului după crimă, în contrast cu agitația manifestată anterior. Pentru judecători, această schimbare corespundea comportamentului unei persoane care își dusese planul la capăt.

Descris în hotărâre ca fiind „așezat comod, fumând o țigară”, Stratan i-a mărturisit unui prieten: „Am omorât-o pe Boni”, folosind porecla Yanei. A adăugat apoi: „Am făcut o tâmpenie”.

Judecătorii au subliniat lipsa remușcărilor

Motivarea insistă asupra refuzului de a ajuta la găsirea tinerei și asupra atitudinii față de familia acesteia:

„Nu a colaborat niciodată la investigațiile pentru găsirea trupului tinerei, păstrând tăcerea timp de zece zile, iar chiar și după descoperirea cadavrului negase că el îl pusese în valiză, negase că el trimisese mesajul de pe telefonul Yanei după moartea ei.

Nu s-a observat niciodată la inculpat nici cea mai mică urmă de căință și nici de regret manifestat inclusiv față de rudele victimei foarte tinere, cu care, de altfel, locuise trei ani și pe care, după propriile afirmații, o iubise”.

În concluzia lor, magistrații au descris astfel gravitatea faptelor:

„Fapta a fost comisă cu o brutalitate și o înverșunare ieșite din comun, după cum demonstrează starea în care a fost găsită Yana, iar însăși modalitatea crudă de ucidere, prin asfixiere, strangulare și sufocare, chiar nu merită nicio circumstanță atenuantă, ci indică o insensibilitate totală și o răceală sufletească ce lasă fără cuvinte”.

Propunere legislativă susținută de avocatul părinților

Cazul Yanei se află și în centrul unui demers pentru modificarea legislației penale. Angelo Lino Murtas, avocatul care îi reprezintă ca părți civile pe părinții tinerei, a înaintat o propunere împreună cu Asociația Y.A.N.A. — You Are Not Alone — și Asociația „Pamela Mastropietro”.

Inițiativa a fost adusă în atenția publicului inclusiv la manifestația „Lacrime furenti”, organizată la Roma la 15 octombrie 2025, cu participarea părinților mai multor victime ale femicidului.

Propunerea urmărește introducerea în articolul 577 din Codul penal a unei noi circumstanțe agravante, care să atragă închisoarea pe viață atunci când autorul, după omor, „a dezmembrat, a jupuit sau a profanat în orice alt mod cadavrul victimei ori l-a ascuns”.

Scopul este ca asemenea acțiuni, sancționate în prezent separat, să constituie o agravantă specifică a omorului. Inițiatorii invocă și o diferență privind administrarea probelor: stabilirea premeditării presupune verificarea unor elemente subiective și temporale adesea complexe, în timp ce dezmembrarea, profanarea sau ascunderea trupului sunt fapte materiale care pot fi constatate obiectiv.