Agenda de reforme pentru accelerarea procesului de integrare europeană și situația actuală din Republica Moldova, în contextul evoluțiilor din regiune, au fost discutate, astăzi, de prim-ministra Natalia Gavrilița și Comisarul European pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. Oficialii au remarcat că țara noastră trece printr-un lanț de crize complexe, generate de războiul din Ucraina, iar, pentru consolidarea rezilienței față de numeroasele provocări, Republica Moldova are nevoie în continuare de susținerea financiară a partenerilor externi.

Șefa Executivului a menționat că, în pofida situației dificile din țară, autoritățile vor rămâne implicate plenar în implementarea reformelor propuse, iar integrarea europeană va rămâne obiectivul strategic ireversibil al agendei interne. Potrivit prim-ministrei, în urma consultărilor, a fost aprobat deja un Plan de acțiuni ambițios și amplu privind îndeplinirea celor 9 condiții formulate de Comisia Europeană.

„Obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE ne face să fim și mai hotărâți în depășirea crizelor, în special pe domeniile menționate de Comisia Europeană. Suntem deciși să muncim din greu și nu căutăm scurtături pe calea spre aderare. În același timp, ne așteptăm la eficiență maximă în cooperarea cu partenerii noștri europeni și suntem siguri că apropierea noastră de Uniunea Europeană, prin obținerea noului statut, va genera rezultate concrete pentru oameni”, a spus Natalia Gavrilița.

Oficialii au vorbit și despre situația energetică din țară, subliniind că Republica Moldova rămâne cea mai vulnerabilă țară, care are nevoie de surse alternative de aprovizionare. Totodată, șefa Executivului a menționat că țara noastră mizează pe instituirea unui mecanism de solidaritate care să ne sprijine în achiziționarea energiei la prețuri accesibile, dar și pe suport pentru integrarea în continuare pe piața europeană a energiei, prin consolidarea interconexiunilor energetice cu țările vecine și prin creșterea schimbului de energie electrică între Moldova, România și Ucraina.

#Guvern #Johannes Hahn #Natalia Gavrilita

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.