Agenda de reforme pentru accelerarea procesului de integrare europeană și situația actuală din Republica Moldova, în contextul evoluțiilor din regiune, au fost discutate, astăzi, de prim-ministra Natalia Gavrilița și Comisarul European pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. Oficialii au remarcat că țara noastră trece printr-un lanț de crize complexe, generate de războiul din Ucraina, iar, pentru consolidarea rezilienței față de numeroasele provocări, Republica Moldova are nevoie în continuare de susținerea financiară a partenerilor externi.

Șefa Executivului a menționat că, în pofida situației dificile din țară, autoritățile vor rămâne implicate plenar în implementarea reformelor propuse, iar integrarea europeană va rămâne obiectivul strategic ireversibil al agendei interne. Potrivit prim-ministrei, în urma consultărilor, a fost aprobat deja un Plan de acțiuni ambițios și amplu privind îndeplinirea celor 9 condiții formulate de Comisia Europeană.

„Obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE ne face să fim și mai hotărâți în depășirea crizelor, în special pe domeniile menționate de Comisia Europeană. Suntem deciși să muncim din greu și nu căutăm scurtături pe calea spre aderare. În același timp, ne așteptăm la eficiență maximă în cooperarea cu partenerii noștri europeni și suntem siguri că apropierea noastră de Uniunea Europeană, prin obținerea noului statut, va genera rezultate concrete pentru oameni”, a spus Natalia Gavrilița.

Oficialii au vorbit și despre situația energetică din țară, subliniind că Republica Moldova rămâne cea mai vulnerabilă țară, care are nevoie de surse alternative de aprovizionare. Totodată, șefa Executivului a menționat că țara noastră mizează pe instituirea unui mecanism de solidaritate care să ne sprijine în achiziționarea energiei la prețuri accesibile, dar și pe suport pentru integrarea în continuare pe piața europeană a energiei, prin consolidarea interconexiunilor energetice cu țările vecine și prin creșterea schimbului de energie electrică între Moldova, România și Ucraina.

#Guvern #Johannes Hahn #Natalia Gavrilita

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.