Într-un cimitir din pădurea de lângă orașul Izium, din nord-estul Ucrainei, a fost găsită o groapă comună cu peste 400 de cadavre. Anunțul a fost făcut de Consilierul ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei, Anton Gerașcenko, în cadrul unui teleton, scrie Unian. Se întâmplă la doar o zi după ce Vladimir Zelenski a vizitat localitatea din regiunea Harkov, zonă recent eliberată de forțele ucrainene.

„Tocmai am publicat fotografiile unui cimitir din pădure, unde sunt îngropate peste 400 de cadavre. Va fi necesară exhumarea fiecărui cadavru, așa cum am făcut în cazul orașului Bucea. Din păcate, avem o asemenea experiență tragică. Vom stabili circumstanțele morții fiecăruia dintre cei peste 400 de oameni îngropați în cimitirul de lângă Izium”, a declarat Gerașcenko pe 15 septembrie.

Consilierul a mai adăugat că locuințele din Izium se află în ruine. Potrivit informațiilor localnicilor, de sub dărămăturile uneia dintre case au fost scoase corpurile neînsuflețite a 47 de oameni.

„Acesta este un bloc cu trei etaje, în care două intrări s-au prăbușit în urma bombardamenetelor aeriene rusești. Potrivit locuitorilor, atunci când trupele le-au ordonat să srângă ruinele, au găsit acolo 47 de cadavre”, a spus Gerașcenko.

Oficialul a sugerat că, în general, numărul civililor care și-au pierdut viața în perioada în care Izium se afla sub ocupație rusă s-ar putea apropia de 1 000. Asta ar însemna de două ori mai multe victime decât în Bucea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladimir Zelenski a venit cu o reacție privind descoperirea macabră din Izium.

„Acțiunile procedurale necesare deja au început. Mai multe informații – informații clare, verificate – ar trebui să fie disponibile vineri. În ziua următoare, la Izium vor fi jurnalişti ucraineni și internaționali. Vrem ca lumea să știe ce se întâmplă în realitate și ce au făcut trupele ruse din Bucea, Mariupol și acum, din păcate – din Izium… Rusia lasă peste tot doar moarte și trebuie să răspundă pentru asta”- a declarat președintele ucrainean.

Ombudsmanul ucrainean Dmitri Lubineț a arătat una dintre camerele de tortură din Izium, în care rușii forțau populația băștinașă să depună mărturii.

Potrivit acestuia, un mic subsol a fost acoperit cu linoleum, ca urmele de sânge să poată fi spălate rapid. În unul dintre colțuri a fost așezată o masă și un scaun, la care stătea un reprezentant al Federației Ruse. Prizonierii erau torturați pentru a coopera sau a-și asuma responsabilitatea pentru spionaj în favoarea Ucrainei, în timp ce un reprezentantul Kremlinului înscria toate mărturiile.

Pe 14 septembrie, șeful de la Kiev a anunțat că aproape 400 de așezări din regiunea Harkov au fost eliberate de sub ocupația rusă. Aproximativ 150 000 de ucraineni au trăit sub pușca trupelor Kremlinului, timp de mai bine de cinci luni.

#cadavre #groapă comună #Izium #război Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.