Bloggerița Gabriela Damir, fiica omului de afaceri și președintelui FEA, Dorin Damir, s-a măritat cu regizorul Roman Burlaca. Cei doi au document oficial că sunt soț și soție de ieri, 16 septembrie curent. După ceremonia de la starea civilă, au organizat și o masă de sărbătoare. Evenimentul s-a lăsat cu unele lacrimi pentru tânără, multe din ce s-au întâmplat fiind o surpriză pentru ea.

Ieri, dar și a doua zi, Gabriela Damir a povestit pe pagina sa de Instagram că, de fapt, plănuiau să meargă doar ea și Roman Burlaca la Starea Civilă să se înscrie oficial, însă iubitul a decis să-i facă o surpriză. Pe loc a organizat un mare eveniment și după ceremonia propriu-zisă, care a făcut-o să scape câteva lacrimi, având odată îmbrăcat verigheta pe deget, s-a pus și o masă.

La altar, a fost condusă de fratele său și nu de tatăl său, Dorin Damir.

View this post on Instagram

A post shared by Gabriella Damir Burlaca (@gabrielladamir)

Oaspeții, cei mai apropiați prieteni și rude ai cuplului, cum ar fi sora lui Roman Burlaca, actrița Daniela Burlaca, au marcat evenimentul.

Printre video-urile plasate pe InstaStories, este unul în care a fost surprins dansul proaspeților soți.

Mai mult, se pare că Gabriela a devenit oficial Burlaca, pentru că chiar și pe contul de Instagram a adăugat numele soțului său, în drept cu cel de fată mare.

View this post on Instagram

A post shared by Gabriella Damir Burlaca (@gabrielladamir)

Cel mai probabil nunta încă ar urma să aibă loc.

#Gabriela Damir #Roman Burlaca

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.