Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI (IGSU) al Republicii Moldova în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Iași, România a inaugurat joi, 28 decembrie, Centrul de Dispecerat integrat pentru situații de urgență din municipiul Bălți. Potrivit IGSU, Centrul de Dispecerat a fost construit în cadrul proiectului „Răspunsul comun eficient în situații de urgență transfrontaliere”, cod 1HARD 3.1/31.

La evenimentul de inaugurare a participat prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova, conducătorii administrației publice locale din nordul țării, dar și conducerea IGSU, reprezentată de șeful instituției, Alexandru Oprea.

Alexandru Oprea a menționat că ideea creării Dispeceratelor integrate a apărut acum 5 ani între doi parteneri, IGSU din Republica Moldova și ISU Iași, România. Șeful Inspectoratului a subliniat că deschiderea Dispeceratului este a două investiție majoră pentru municipiul Bălți, datorită finanțării UE, dar și contribuției Guvernului Republicii Moldova.

Prim-ministrul, Dorin Recean a felicitat echipa implicată în atingerea scopului în vederea creării unui sistem îmbunătățit și performant de reacționare în situații de urgență, pentru viața și siguranța cetățenilor.

Totodată, oficialul a subliniat importanța conlucrării tuturor serviciilor responsabile de gestionarea situațiilor de criză cu autoritățile publice locale, dar și cu entitățile ce vor beneficia de serviciul nou îmbunătățit.

Ministrul Afacerilor Interne, domnul Adrian Efros a adus mulțumiri partenerilor externi și angajaților din subdiviziunile MAI pentru efortul depus în construirea dispeceratului într-un timp record, în care polițiștii, pompierii și medicii vor fi la datorie pentru a acționa prompt și inedit în situații excepționale, asigurând reducerea timpului de răspuns în favoarea cetățenilor.

„Centrul de Dispecerat pentru Situații de Urgență din Bălți este responsabil de gestionarea situațiilor de urgență și va deservi circa 1 milion de locuitori din 11 raioane situate în partea de nord a Republicii Moldova, precum și municipiul Bălți.

Infrastructura Centrului de gestionare a situațiilor de urgență este dotată cu spații dedicate pentru găzduirea dispecerilor serviciilor de urgență. Aici, vor conlucra pompierii și salvatorii, poliția și serviciul medical. Sediul dispune de instalații moderne, sisteme de control al accesului, sisteme de încălzire, de ventilație și climatizare, mobilier și toate celelalte spații și aparate auxiliare.

Centrul de dispecerat este dotat cu echipamente TIC necesare pentru a-și desfășura activitățile de rutină și de gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru a coordona în comun operațiunile de răspuns transfrontaliere.

Dispeceratul integrat din nordul țării dispune de aceeași infrastructură ca Dispeceratul omolog din județul Iași, România, ambele fiind construite după standarde identice în cadrul proiectului implementat. De asemenea, în procesul implementării proiectului au fost stabilite proceduri de comunicare și coordonare a celor două centre de dispecerat pentru situații de urgență”, precizează IGSU.

IGSU menționează că prin realizarea acestui proiect se va spori creșterea calității și eficienței serviciilor furnizate publicului de către ambii beneficiari și se va îmbunătăți procesul schimbului de informații operative între serviciile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență.

„Programul va consolida relația vitală între Republica Moldova și România, care vor coopera pentru binele, siguranța și securitatea cetățenilor din ambele țări.

Scopul final al proiectului constă în dezvoltarea infrastructurii TIC prin construirea și dotarea Centrelor de Dispecerat pentru Situații de Urgență din orașul Bălți – Republica Moldova și orașul Iași – România, precum și îmbunătățirea fluxului de comunicare între structurile care acționează în situații excepționale.

Proiectul a fost finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020, fiind estimat la suma de 2.6 milioane euro”, spun responsabilii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru #dispecerat #IGSU #inaugurare #situatii de urgenta

Pe porțiuni ale drumului republican R33 Hîncești–Lăpușna–M1, aflat încă în proces de reabilitare, au apărut deja fisuri vizibile în asfalt. Lucrările sunt executate de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproape 38,75 milioane de euro, scrie Bani.md.

Fotografiile transmise redacției Bani.md arată mai multe crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată, unele dintre acestea fiind deja suficient de pronunțate pentru a fi observate cu ochiul liber. Din imagini nu poate fi stabilită însă cauza tehnică a fisurilor. O asemenea concluzie ar necesita o verificare tehnică în teren.

Situația atrage atenția în condițiile în care proiectul nici măcar nu este încă finalizat. Administrația Națională a Drumurilor anunța că lucrările de reabilitare pe cei 37,2 kilometri ai R33 au început în aprilie 2024, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este octombrie 2026. În iunie, pe unele sectoare, inclusiv în orașul Hîncești, încă se executau lucrări de așternere a stratului de uzură.

Contractul cu ONUR a fost semnat la 12 decembrie 2023 și are o valoare de 38,746 milioane de euro. Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prevede reabilitarea integrală a traseului dintre Hîncești și intersecția cu M1, inclusiv lucrări la poduri, sisteme de drenaj și structura carosabilului.

Apariția fisurilor vine într-un moment în care ONUR își extinde ambițiile pe piața proiectelor rutiere din Republica Moldova. Potrivit informațiilor furnizate redacției, compania este interesată și de proiectul de reabilitare a drumului M1 Leușeni–Chișinău, unul dintre cele mai importante coridoare rutiere ale țării.

Licitația pentru primele două loturi ale M1 este deja în desfășurare. Este vorba despre sectorul km 1–9 și tronsonul km 9–39, iar ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026. Proiectul este, la rândul său, finanțat de BERD.

Aici apare însă o problemă suplimentară pentru compania turcă. În mai 2026, BERD a sancționat ONUR și 53 dintre subsidiarele sale pentru o practică coluzivă constatată într-o procedură de achiziție finanțată de bancă în Ucraina. ONUR și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu investigația, iar sancțiunea prevede o perioadă de excludere de un an și trei luni, urmată de doi ani de neexcludere condiționată. Pe durata excluderii, compania și subsidiarele vizate nu sunt eligibile pentru noi proiecte finanțate de BERD.

Prin urmare, chiar dacă ONUR este interesată de reabilitarea traseului Chișinău–Leușeni, actuala sancțiune BERD reprezintă un obstacol direct pentru participarea sa la contractele finanțate de instituție pe durata perioadei de excludere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ONUR are deja o prezență importantă pe piața infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Pe lângă R33, compania a obținut anterior contracte pentru alte drumuri naționale, inclusiv un sector al R14.

Fisurile apărute pe R33 ridică însă întrebări cu privire la calitatea lucrărilor și la modul în care acestea vor fi remediate înainte de recepția finală a drumului. În lipsa unei expertize sau a unei explicații oficiale din partea Administrației Naționale a Drumurilor și a antreprenorului, nu poate fi stabilit deocamdată dacă este vorba despre o problemă superficială, localizată, sau despre un defect care necesită intervenții mai ample.

#drum #fisuri #Moldova