Ploile torențiale cu rafale de vânt puternic din ultimele zile au provocat mai multe prejudicii. Potrivit IGSU, cele mai multe pagube au fost înregistrate în raionale Edineț, Soroca, Dondușeni, Rîșcani și Drochia.

„În raionul Edineț, localitatea Terebna au fost afectate acoperișurile a 30 de case de locuit, iar în orașul Cupcini, în urma vântului puternic au afectate acoperișurile a mai multor blocuri de locuit, a școlii de arte, a grădinițe de copii și a gimnaziului. De asemenea, în localitatea Viișoara, ploile au distrus circa 70 ha cu grâu și porumb. În alte localități ale raionul Edineț, cum ar fi Brânzeni, Chetroșica, Bleșteni, Burlănești, Ruseni în urma furtunii au fost deteriorate acoperișurile mai multor clădiri, printre care gimnazii, grădinițe, depozite, primării dar și centre culturale”.

Conform informațiilor, în raionul Soroca, localitatea Bădiceni, în timpul intemperiilor, vântul puternic a smuls parțial 58 foi de ardezie și 25 m2 de țiglă metalică de pe acoperișul Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dezabilități.

Tot aici, a fost deteriorat acoperișul unui depozit, fiind smulse 129 foi de ardezie și 47 foi de ardezie de pe acoperișurile a 9 case de locuit. De asemenea, în satul Hristici, rafalele de vânt și ploile abundente au afectat circa 12 hectare de livadă cu meri.

„În urma intensificării vântului, în seara zilei de 25 iulie, în mai multe localități din raionul Rîșcani, au fost deteriorate acoperișurile a peste 50 case de locuit și a 14 depozite agricole. Totodată, în localitatea Zăicani, intemperiile au distrus mau multe hectare de culturi agricole, printre care 213 ha de floarea soarelui, 60 ha de livezi și 36 ha de porumb. Rafalele de vânt au adus prejudicii și în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, unde a fost afectate circa 60% din acoperișul gimnaziului, acoperișurile a două depozite de cereale, dar și a 4 case de locuit”.

În raionul Dondușeni, localitatea Tîrnova, vântul puternic a smuls circa 300 foi de ardezie de pe acoperișul unei fabrici avicole. În urma precipitațiilor abundente, în mai multe localități din raionul Drochia, au fost înregistrate deteriorări a acoperișurilor mai multor construcții, printre care 10 depozite, 2 grădinițe de copii, 2 primării, dar și 13 case de locuit.

La momentul actual, Comisiile pentru Situațiile Excepționale teritoriale, convocate pentru evaluarea și estimarea prejudiciilor materiale, continuă să lucreze la fața locului.

„În urma ploilor torențiale cu intensificări de vânt produse în nordul și centru țării, în ultimele 24 de ore echipele de salvatori și pompieri ale IGSU au intervenit în 43 de cazuri la lichidarea consecințelor, fiind executate lucrări de defrișare ale crengilor, arborilor căzuți pe carosabil, pomparea apei, precum și înlăturarea obiectelor cu pericol de cădere. Misiunile au fost realizate în următoarele raioane Edineț, Rîșcani, Soroca, Sîngerei, Dondușeni, Drochia, Anenii Noi, Cantemir, Hîncești, Criuleni, Florești, Nisporeni, Fălești, precum și în municipiile Bălți și Chișinău”, spune IGSU.

Conform informației recepționate de la furnizorii de energie electrică, la 27 iulie, către ora 06:00, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, rămân deconectate 51 localități din 10 raioane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ciulturi agricole #grindina #IGSU #ploi puternice #prejudicii #Salvatori

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.