Laureații Premiului Național, ediția 2023, și-au ridicat distincțiile în cadrul unei ceremonii organizate la Guvernul. Câștigătorii au fost selectați de către Comisia pentru decernare, în baza dosarelor depuse.

Premiile au fost înmânate de către Dorin Recean. Premierul a apreciat munca laureaților pentru promovarea valorilor naționale și a imaginii țării în întreaga lume.

„Mă bucur că oamenii din Republica Moldova au talent să producă fie opere de artă, fie opere tehnologice care bucură oamenii, care îmbunătățesc viața oamenilor și care știu cum să formeze viitorul Republicii Moldova. Vă felicit pentru aceste performanțe și încurajez pe toată lumea să aducă plusvaloare în orice domeniu ar activa”, a spus premierul Dorin Recean.

În anul curent, Premiul Național l-au primit:

Ion Borș, producător, regizor, și Mariana Starciuc, scenaristă, decana Facultății Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, pentru originalitatea filmului „Carbon”, pentru promovarea imaginii Republicii Moldova, dar și pentru dezvoltarea domeniului cinematografic.

„În numele echipei de creație a filmului „Carbon”, vrem să mulțumim statului pentru acest premiu și pentru faptul că a fost primul partener economic al proiectului. Acest lucru este foarte important, atunci când ești la început de drum și încerci să creezi ceva fără susținere”, a declarat Ion Borș.

Vladimir Palamarciuc, pentru activitatea prodigioasă, limbajul metaforic și simbolic al operei, care iese în evidență prin conjugarea elementelor artei populare cu elementele inovatoare ale artei contemporane, organic inserate în structuri plastice tradiționale, dar și pentru promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional;
Larisa Turea – scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale fenomenul foametei postbelice în perioada sovietic, drept instrument de reducere a rezistenței față de regimul comunist;
Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, pentru lucrările de critică literară scrise cu abnegație și pentru activitatea prodigioasă în domeniile culturii și științei filologice;
Nicolae Leahu, doctor în filologie, conferențiar universitar, poet, critic, director al Școlii Doctorale de Filologie, Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pentru Opera Omnia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„E bine să privim peste umăr și să le mulțumim celor care ne-au format și ne ajută să ne împlinim. Le mulțumesc și contribuabililor care susțin acest premiu”, a menționat Nicolae Leahu.

Ilona Stepan, conferențiar universitar, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, prim-dirijor al Corului Național de Cameră al Sălii cu Orgă, Artist al Poporului, pentru activitate remarcabilă și profesionalism înalt.

„Vă mulțumesc pentru acest premiu și să știți că cea mai mare fericire este să fii apreciat aici, acasă”, a declarat Ilona Stepan.

Veaceslav Sambriș, regizor, Maestru în Artă, director artistic al Instituției Publice Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chișinău, pentru înaltă măiestrie, promovarea imaginii teatrului, a artei spectacolului și a culturii în țară și peste hotare, precum și pentru realizările deosebite în montarea spectacolelor;
Echipa Centrului Național de Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei, formată din Viorel Bostan, profesor universitar, doctor habilitat în tehnică, rector, cercetător științific principal, director de proiect; Nicolae Secrieru, conferențiar universitar, doctor, cercetător științific coordonator; Valentin Ilco, cercetător științific, Vladimir Melnic, cercetător științific, Alexei Martîniuc, cercetător științific, Vladimir Vărzaru, cercetător științific – pentru dezvoltarea și lansarea nanosatelitului Republicii Moldova „TUMnanoSAT” cu misiuni de cercetare de la Stația Spațială Internațională și pentru monitorizarea, postoperarea și promovarea tehnologiilor spațiale.

„Este extraordinar că ne aflăm, astăzi, aici. De obicei, cercetătorii și inginerii ajung mai rar în lumina reflectoarelor. Acest premiu înseamnă că ingineria în Republica Moldova are viitor, iar cercetările, cu siguranță, vor continua” a spus Viorel Bostan.

Departamentul „TeleFilm-Chișinău” al Companiei „Teleradio-Moldova”: director Mircea Surdu, vicedirector și producător Leonid Melnic, regizor principal Eugeniu Popovici, redactor Lucia Tăut și cameraman Roman Gațcan – pentru abordarea inovativă, perseverență și abnegație în activitate, contribuție substanțială la dezvoltarea societății, la promovarea principiilor moral-umanitare, precum și la consolidarea valorilor, a patrimoniului și a imaginii Republicii Moldova.

Premiul Naţional, în valoare de 100.000 de lei, se acordă anual de către Guvern, în semn de recunoștință și gratitudine pentru rezultate deosebite, cu impact major asupra progresului științific, care au contribuit considerabil la promovarea imaginii țării pe plan internațional.

#decernare #Guvern #laureați #Premiul Național #Recean

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.