Au un acoperiș temporar deasupra capului și beneficiază de toate cele necesare. Municipalitatea informează că, la Centrul Moldexpo din Capitală au fost primiți în total peste 2000 de refugiați din Ucraina, iar în prezent sunt plasați în centru peste 600 de refugiați.

„Centrul Moldexpo este amenajat cu toate necesitățile. Avem oameni cu suflet mare care aduc produse și servicii. În cadrul centrului există și două puncte de acordare a ajutorului medical, există medicamente de primă necesitate. Majoritatea refugiaților sunt dislocați în municipiul Chișinău”.

Potrivit responsabililor, capacitatea Centrului Moldexpo este de aproximativ 500 de paturi, însă suplimentar au mai fost instalate și câteva saltele.

„Acordăm tot suportul nostru, alimentație, produse de igienă, haine, asistență medicală, psihologică și transport până la gară”, a declarat Ion Ceban.

De menționat că, la Moldexpo a fost instituit un punct de testare la COVID pentru refugiați.

„Vor fi preluate gratuit și teste PCR pentru cei care au nevoie de ele la traversarea frontierei în alte țări. Totodată, în baza solicitărilor, la Moldexpo va fi dislocat un punct mobil de vaccinare. Este și ambulanța care stă la dispoziție. Rezerve de medicamente sunt în Moldova pentru o lună. Anticipăm o criză de medicamente și solicităm procurarea imediată a celor medicamente care mai este posibil de procurat”, a declarat Boris Gîlcă, șef al Direcției Generale Asistență Medicală și Socială.

De menționat că, 5 milioane de lei vor fi alocați din fondul de rezervă al Primăriei Chișinău, pentru achiziționarea de bunuri și servicii cu scopul de a asigura necesitățile la centrele de plasament temporar din capitală, pentru persoanele refugiate din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenti economici #centre de plasament #Chisinau #medicamente #refugiati #Ucraina

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.