Selecționata națională la Judo, Under 15, s-a întors de la Campionatul Balcanic Pre-Cadeți din Muntenegru cu rezultate remarcabile. 12 sportivi moldoveni și-au adjudecat medaliile de aur, argint și bronz. În felul acesta, Republica Moldova s-a clasat pe locul 3 printre celelalte țări prezente la competiție. Aceasta a fost prima participare a Federației de Judo la un astfel de campionat și a fost posibilă datorită suportului financiar oferit de A.S.I.C.S.

„Judo progresează. Acum 6-7 ani practic pierdusem acest sport, dar a fost posibil să urcăm pe arena mondială la cel mai înalt nivel după multă muncă și încrederea antrenorilor din toată țara. Avem campioni mondiali, avem campioni și la tineret, și la cadeți. Mulțumim partenerilor pentru suport, fără ei nu am fi avut așa rezultate”, a menționat președintele Federației de Judo, Andrei Golban.

Președintele de onoare al Asociației pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.), Plamen Milanov, a menționat că va fi alături în continuare sportivii moldoveni care fac sport de performanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Oferim burse pentru tineri judocani, ne aducem contribuția la pregătirea sportivilor și participarea lor la campionate internaționale. Totodată, oferim premii pentru medalii la campionate internaționale. Mă bucur că ajutorul nostru a dat deja rezultate și felicit tinerii judocani pentru succesele meritate. Asociația A.S.I.C.S. va continua ceea ce și-a propus – să investim în performanțe!”, a declarat președintele de onoare A.S.I.C.S.

Campionatul Balcanic s-a desfășurat în perioada 26 – 28 mai. Tinerii sportivi au obținut patru medalii de aur, patru de argint și patru de bronz.

„La campionat a fost foarte greu, mai ales a doua luptă și finala. Acum planurile mele sunt să continui acest sport, să muncesc mai departe și vreau să ajung la Jocurile Olimpice ca să cânte imnul nostru”, a spus unul dintre campioni, Alexandra Chiron.

Menționăm că, A.S.I.C.S. a făcut posibilă deplasarea altei delegații de sportivi și antrenori, pentru categoria Under 18, care va reprezenta țara noastră la Campionatul țărilor balcanice din Macedonia.

#A.S.I.C.S.#Campionat #judo #medalii #Muntenegru #tineri

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare