Știm cu toții mai mult sau mai puțin despre celebra Zi a Marmotei, marcată anual la 2 februarie. În cele mai multe cazuri, acest lucru se datorează filmului de succes „Groundhog Day” din 1993, cu Bill Murray. Deși este un eveniment popular în Statele Unite, ceremonia a trecut granițele, predicțiile marmotei Phil fiind ascultate și de europeni.

Printr-un ritual care datează de mai bine de 130 de ani în Punxsutawney, statul american Pennsylvania, Phil – cea mai faimoasă marmotă din întreaga lume, prezice când se va încheia ierna.

Tradiţia spune că în cazul în care marmota îşi vede umbra la 2 februarie, se va speria şi se va întoarce în vizuină, indicând faptul că iarna va mai dura şase săptămâni. În cazul în care nu îşi va vedea umbra, primăvara va începe să se instaleze.

În fiecare an, marmota este aşteptată de zeci sau chiar sute de oameni, pentru a afla previziunile meteorologice. Ritualul este acelaşi, an de an: grăsuţul rozător se trezeşte în dimineaţa zilei de 2 februarie asaltat de camerele de luat vederi şi de reflectoare, în strigătele şi aplauzele „auditoriului”.

Membrii ai „Inner Circle”, un grup mistic care a jurat să susţină marea tradiţie a Zilei marmotei, îmbrăcaţi ca la carte, cu joben, frac, cămăşi albe şi papioane, îl trezesc pe Phil şi anunţă predicţia sa.

Un rol la fel de important în organizarea acestei zile îl joacă Groundhog Club, care se ocupă de îngrijirea marmotei în timpul anului.

Ziua marmotei a fost celebrată pentru prima dată în SUA în 1800. Potrivit legendei, marmota Phil nu a greşit niciodată, din 1800, când a avut loc prima demonstraţie a „talentului” său, în faţa unui grup de vânători. Din 1986, ziua a fost marcată sub denumirea Groundhog Day. Manifestările zilei au luat amploare în 1966, când au fost transmise în direct la televiziune.

Marmota este o adevărată vedetă în SUA. În 1986, Phil a călătorit la Washington pentru a se întâlni cu preşedinte republican Ronald Reagan, iar altă dată a fost invitată la emisiunea celebrei Oprah Winfrey.

Se spune că longevitatea lui Phil se datorează „elixirului marmotei”.

#animal #marmota #meteo #predicții #SUA #Ziua Marmotei

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.