Fracțiunea PAS din CMC solicită Primarului Municipiului Chișinău și majorității sale din CMC, anularea noii taxe de salubrizare, impuse spre achitare locuitorilor din Municipiul Chișinău.

Potrivit fracțiunii, această taxă este o povară suplimentară financiară pentru familiile din Municipiu, impusă netransparent și pe sub masă, pentru a acoperi pierderile cauzate de contractele și cedările frauduloase ale primarului, în favoarea prietenilor și susținătorilor săi.

„Nu a existat nicio explicație sau justificare reală cu privire la noua taxă de salubrizare. Această taxă este încă o „mână întinsă” în buzunarul locuitorilor din Municipiu. Modul cum această taxă a apărut, e în stilul său. Noi toți vrem un oraș curat și confortabil, dar nu putem păși legea și bunul simț, ca să facem acest lucru… ca să compensăm favoritismul primarului, din buzunarul oamenilor”, a declarat Vicepreședinta fracțiunii PAS din CMC, Zinaida Popa.

Membrii PAS din CMC mai spun că impunerea acestei taxe, în valoare de 120 lei, fără a oferi explicații și justificări, financiare și morale, este o dovadă a lipsei de respect a administrației primarului Ion Ceban față de cetățenii care trăiesc în Municipiu.

În acest sens, astăzi, în cadrul ședinței CMC membrii PAS vor cere anularea acestei taxe.

„Fracțiunea PAS din CMC nu a susținut niciodată adoptarea acestei taxe de salubrizare. Ne angajăm să apărăm interesele cetățenilor, și, în acest sens, am elaborat un proiect de decizie prin care cerem anularea acestei taxe de salubrizare și inițierea unei discuții largi despre ce înseamnă un – „Oraș curat și confortabil”, dar nu din banii cetățenilor, dar din profesionalismul și priceperea aleșilor locali. La ședința Consiliului Municipal Chișinău de astăzi vom propune includerea în mod prioritar pe ordinea de zi a proiectului de decizie privind anularea taxei de “Gunoi a lui Ceban”. Mizăm pe susținerea consilierilor municipali, cărora le pasă de locuitorii Municipiului și sperăm că interesul oamenilor va fi mai presus decât interesele „gunoierilor politici””, a conchis Dumitru Ivanov, consilier municipal PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #PAS #taxa de salubrizare

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.