Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Fragmente de dronă găsite în Tulcea, după incidente semnalate lângă Aeroportul Henri Coandă

29 Sept. 2025, 16:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
29 Sept. 2025, 16:45 // Actualitate //  Realitatea.md

În Șontea Nouă, localitate din județul Tulcea, România au fost semnalate luni, 29 septembrie curent – prin apel la serviciul de urgență 112 – fragmente de dronă, transmite Ministerul Apărării Naționale (MApN). O echipă mixtă formată din specialiști instituției, Serviciul Român de Informații și Poliția de Frontieră fac cercetări la fața locului, urmând a le ridica în vederea expertizării.

Cu o zi înainte, nouă avioane, inclusiv unul militar, au fost nevoite să aterizeze pe o pistă a Aeroportului Henri Coandă din București rezervată de obicei decolărilor, după ce în vecinătatea aeroportului a fost semnalată o dronă. Ca măsură de precauție, aterizările au fost oprite pentru o scurtă perioadă, iar avioanele care se aflau deja în apropiere au fost redirecționate și au aterizat pe o pistă alternativă.

Potrivit Boarding Pass, piloții unui avion Turkish Airlines, care tocmai ateriza, au fost primii care au alertat turnul de control despre prezența dronei. Datele disponibile sugerează că dispozitivul zburător se afla în exteriorul zonei aeroportuare, mai exact în regiunea dintre șoseaua DN1 și localitatea Buftea.

Un eveniment asemănător s-a produs vinerea trecută, când o dronă civilă de mici dimensiuni a fost observată de echipajul unei aeronave în apropierea Aeroportului Internațional „Henri Coandă”. Compania Națională Aeroporturi București a transmis atunci că prezența dronei a fost semnalată la circa 3,5 kilometri de aeroport.

România are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a înregistrat încălcări ale spațiului său aerian de către drone și căderi de fragmente pe teritoriul său de peste 20 de ori în ultimii doi ani, de când Rusia a început să atace porturile ucrainene de peste Dunăre. La începutul lunii septembrie, fragmente de dronă au fost găsite și pe plaja Vadu din Constanța, în timpul unei acțiuni de igienizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.