Până la 500 de licee din Franța vor fi închise total sau parțial luni, după mai multe zile de proteste ale elevilor, în unele cazuri marcate de violențe. Manifestanții denunță lipsa profesorilor, starea precară a clădirilor școlare și supraaglomerarea claselor.

Ministrul Educației, Edouard Geffray, a anunțat duminică la France 24 faptul că orele vor fi „total sau parțial suspendate” în aproximativ 400-500 de licee, deoarece condițiile de securitate nu sunt îndeplinite. Oficialul a precizat că 24 de școli au fost „incendiate sau devastate” de la începutul mișcării de protest, transmite Mediafax.

Elevii din liceele franceze susțin că procesul educațional este afectat de numărul mare de absențe ale profesorilor, programul școlar prea lung și starea degradată a unităților de învățământ.

Geffray a precizat că numărul școlilor afectate luni va fi similar celui înregistrat vineri, dar a promis o „revenire parțială și progresivă” la cursuri.

În regiunea Île-de-France, care include Parisul și zonele din jurul capitalei, peste o treime dintre cele 468 de licee urmau să fie închise luni din cauza protestelor, potrivit președintei regiunii, Valérie Pécresse.

Mișcarea de protest a început pe 17 septembrie, într-un liceu din Paris, și s-a extins săptămâna trecută la nivel național. În mai multe localități au avut loc confruntări între adolescenți și forțele de ordine, care au folosit uneori gaze lacrimogene și bastoane pentru dispersarea protestatarilor.

Elevii denunță intervențiile poliției

La Saint-Denis, la nord de Paris, mai mulți elevi și-au prezentat duminică nemulțumirile în cadrul unei reuniuni în aer liber.

Unul dintre protestatari a afirmat că, în cazul elevilor proveniți din cartiere defavorizate, „violența este dezlănțuită”. Acesta a făcut referire la un elev care și-ar fi pierdut dinții după ce a fost lovit de un glonț de cauciuc tras de poliție și la un altul care ar fi fost lovit în ochi.

Un adolescent în vârstă de 16 ani a afișat o pancartă pe care scria: „Spun că ne ascultă, dar preferă să ne gazeze”.

De partea cealaltă, ministrul Educației a acuzat persoane de extremă stângă că s-ar fi infiltrat în mișcarea elevilor, că ar fi deturnat protestele și că ar fi recurs la acte de violență extremă.

Geffray a afirmat că situația reprezintă un risc atât pentru elevi, cât și pentru angajații din sistemul de educație. Potrivit acestuia, 78 de angajați din educație au fost răniți în timpul protestelor, ceea ce ministrul a descris drept o situație fără precedent.

Organizatorii au anunțat că protestele vor continua marți, invocând lipsa unor „măsuri concrete” din partea guvernului.

În încercarea de a răspunde revendicărilor elevilor, premierul Sébastien Lecornu a prezentat duminică un calendar de măsuri și a cerut autorităților locale să acorde prioritate ocupării posturilor vacante și înlocuirii profesorilor absenți pe termen lung.

Premierul a convocat, de asemenea, pentru marți o reuniune cu președinții regiunilor pentru a discuta despre modernizarea clădirilor școlare, multe dintre acestea aflându-se într-o stare precară.

Peste 5.000 de persoane, dintre care aproximativ 85% sunt minori, au fost arestate de la începutul mișcării de protest.

Duminică, un adolescent de 16 ani a fost reținut în legătură cu agresarea unui profesor în localitatea La Ciotat, din sudul Franței. Profesorul, în vârstă de 59 de ani, ar fi fost lovit și stropit cu benzină în timpul unui protest al elevilor, vineri.

În Belfort, în estul Franței, mai mulți tineri au fost filmați săptămâna trecută în timp ce loveau și agresau un polițist căzut la pământ. Imaginile au provocat reacții puternice din partea oficialilor.

Doi adolescenți, cetățeni bulgari în vârstă de 15 și 17 ani, au fost arestați și anchetați pentru presupuse acte de violență agravată.

Pe de altă parte, filiala franceză a organizației Amnesty International a denunțat ceea ce a numit „violență disproporționată a poliției” în timpul protestelor și a cerut autorităților să permită elevilor să își exprime nemulțumirile.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a respins însă acuzațiile, afirmând că forțele de ordine „nu reprimă tinerii”, ci îi protejează pe elevii și studenții care doresc să își exprime pașnic revendicările.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Franta #licee închise #proteste elevi

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.