Franţa este gata „să însoţească” Georgia spre statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului francez al Afacerilor Externe, în contextul în care în această țară au loc proteste față de legi considerate anti-europene, informează Agerpres.

Manifestanții pro-europeni din Georgia au ieșit în stradă și s-au confruntat cu forțele de ordine după ce a fost propus un proiect de lege care prevede ca ONG-urile care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate drept „agenţi străini”. Proiectul a fost inspirat dintr-o lege similară din Rusia care, spun organizaţiile pentru drepturile omului, este folosită pentru a reprima mass-media şi organizaţiile critice.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a MAE francez, Anne-Claire Legendre, textul de lege „contribuia la discreditarea activităţii organizaţiilor nonguvernamentale şi media, şi mergea împotriva sprijinului larg acordat de populaţia georgiană perspectivei europene a ţării”.

Anne-Claire Legendre a reiterat, în cadrul unei conferinţe de presă, dorinţa Franţei de a vedea „Georgia reluând calea eforturilor sale pentru consolidarea unui stat de drept” şi „accelerând reformele sale”, care „se înscriu pe drumul spre statutul de ţară candidată” la aderare la UE. „Şi noi suntem gata să însoţim Georgia pe acest drum”, a continuat purtătoarea de cuvânt a MAE francez. Pe 18 februarie, şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a discutat cu omologul său georgian Ilia Darciaşvili, cu privire la integrarea Georgiei în UE.

Georgia şi-a exprimat oficial dorinţa de a adera la UE şi NATO. Însă mai multe măsuri recente ale guvernului georgian actual – printre care proiectul de lege ce prevedea înregistrarea organizaţiilor care primesc din străinătate peste 20% din finanţările lor drept „agenţi străini” au pus sub semnul îndoielii aspiraţiile sale pro-occidentale, opoziţia acuzându-l că susţine Moscova.

Opoziţia georgiană a lansat joi un nou apel la manifestaţii, după două zile de ciocniri, în pofida faptului că autorităţile au anunţat retragerea textului de lege considerat represiv de către detractorii săi. Moscova şi Tbilisi s-au confruntat în 2008 într-un scurt război câştigat de armata rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Franta #Georgia

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.