Se așteaptă ca sute de mii de protestatari să mărșăluiască prin orașele franceze, iar angajații din sectorul public să intre în grevă joi, într-o nouă încercare pentru președintele Emmanuel Macron, după săptămâni de tulburări care au zguduit guvernul său și au dominat agenda politică cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale, relatează Reuters.

Mobilizarea, organizată de sindicatele, printre care și CGT, de orientare de stânga, și susținută de grupuri studențești, vine în urma demonstrațiilor privind costul vieții, serviciile publice și educația, care au declanșat cele mai grave tulburări civile pe care Franța le-a cunoscut în ultimii ani.

Autoritățile au încercat să calmeze spiritele după ce, pe 17 octombrie, revoltele și jafurile au luat forțele de securitate pe nepregătite, provocând pagube la magazine și clădiri publice din toată țara și alimentând criticile la adresa modului în care Macron a gestionat criza.

„Suntem extrem de vigilenți, deoarece este exclus să retrăim evenimentele din 17 octombrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, în cadrul unei conferințe de presă organizate după ședința de miercuri a cabinetului, scrie Digi24.

Autoritățile franceze vor mobiliza aproximativ 70.000 de polițiști la nivel național, a relatat BFM TV. Serviciul de informații interne estimează că între 500.000 și 700.000 de persoane vor participa la demonstrațiile din afara Parisului, a precizat postul de televiziune.

Ministerul Educației a declarat că se preconizează ca 17,5% dintre profesorii din școlile primare de stat să intre în grevă, în timp ce sindicatele au avertizat asupra unor posibile perturbări ale serviciilor feroviare și de transport public.

Printre cei care se așteaptă să participe la marșurile de joi se numără elevi care afirmă că situația din școli și incertitudinea tot mai mare cu privire la viitorul lor rămân motive majore de îngrijorare.

„Încercăm să continuăm să ne mobilizăm cât mai mult posibil. Unii oameni nu o fac pentru că le este frică. Mulți oameni se tem de violența poliției”, a declarat Irma de Banville, o studentă de 19 ani din Paris.

Guvernul francez a apărat tacticile poliției, afirmând totodată că orice abuzuri vor fi investigate. Macron a convocat miercuri o reuniune pe tema apărării și securității, în perspectiva protestelor, subliniind modul în care o mișcare care a început din nemulțumirea studenților față de deteriorarea condițiilor din școli și din îngrijorările legate de oportunitățile tinerilor s-a transformat într-o provocare mai amplă pentru guvernul său.

„Obiectivul pentru săptămânile următoare este să readucem râul care a ieșit din matcă în albia sa și să demarăm alegerile prezidențiale în condiții cât mai calme posibil”, a declarat un oficial apropiat de Macron, subliniind numărul mai mic de licee blocate în această săptămână, comparativ cu începutul crizei.

Protestele organizate la nivel național sâmbăta trecută s-au desfășurat, în general, în condiții pașnice, cu câteva ciocniri izolate. Cu toate acestea, atmosfera politică rămâne tensionată, candidații făcând manevre în perspectiva alegerilor, iar partidele de opoziție încercând să profite de frustrarea publicului legată de nivelul de trai și de politica guvernului.

Sindicatele din sectorul energetic francez urmează să se alăture grevei de joi, a anunțat compania de stat EDF. O grevă anterioară din sectorul energetic, care a avut loc la jumătatea lunii septembrie, a redus aprovizionarea cu energie electrică în țară și a diminuat capacitatea de livrare a celui mai mare terminal de gaz natural lichefiat din Franța, Dunkirk LNG.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Franta #proteste noi

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.