Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #negocieri pace #Ucraina

Republica Moldova a fost vulnerabilă la șantaj energetic din cauza dependenței de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare, iar lipsa investițiilor în interconexiuni a costat scump țara. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la evenimentul de lansare a liniei electrice aeriene Vulcănești–Chișinău.

Șefa statului a afirmat că, în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în infrastructura energetică, iar Moscova a folosit în repetate rânduri dependența energetică drept instrument de presiune.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a amintit că despre necesitatea unei linii electrice care să conecteze direct Republica Moldova la piața românească se discută de mai bine de un deceniu. Primele demersuri au început în 2013, iar în septembrie 2019, Guvernul pe care îl conducea a aprobat acordul de finanțare cu Banca Mondială, în valoare de 61 de milioane de euro.

Inițial, proiectul urma să fie finalizat în august 2024, însă termenul a fost prelungit, inclusiv din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care a afectat disponibilitatea și livrarea echipamentelor.

Construcția liniei electrice a fost încheiată în noiembrie 2025, după care au urmat testele tehnice, verificările de siguranță și procedurile de recepție. Stația de la Vulcănești a fost finalizată în iunie 2026, iar stația Chișinău a început testările cu câteva săptămâni în urmă. Maia Sandu a precizat că linia electrică de 400 kV, cu o lungime de aproximativ 158 de kilometri, împreună cu cele două stații modernizate, reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică a țării.

În discursul său, șefa statului a făcut o paralelă cu gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău, care a oferit Republicii Moldova o alternativă de aprovizionare cu gaze naturale în timpul crizei energetice. Potrivit Maiei Sandu, independența energetică înseamnă capacitatea Republicii Moldova de a decide singură de unde cumpără energia, fără a fi vulnerabilă la presiuni și șantaj.

Alte două linii electrice, în plan

Președinta a anunțat că următoarele proiecte importante pentru consolidarea securității energetice sunt liniile electrice Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș.

Linia Bălți–Suceava are o valoare estimată de aproximativ 77 de milioane de euro și va fi finanțată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, precum și printr-un grant de 15 milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.

Proiectul Strășeni–Gutinaș va fi realizat cu sprijinul Statelor Unite ale Americii, care au aprobat un grant pentru construcția liniei.

Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, cu o lungime de 158 de kilometri, a fost inaugurată în prezența președintei Maia Sandu, a comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și a reprezentanților Băncii Mondiale. Noua rețea de transport de 400 kV va permite diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie electrică și consolidarea conexiunilor cu România și piața europeană.