Fratele „maniacului din Telenești” riscă să ajungă după gratii. Dosarul privind omorul unui copil de 10 luni, în care a fost condamnată mama micuțului, a fost revizuit, iar femeia – achitată.

Procurorii au reluat ancheta și l-au plasat în arest preventiv pe Alexei Cotorobai. Bărbatul este acuzat de omor și viol, fratele lui Gheorghe Cotorobai – individul condamnat pentru uciderea Anei Maria Guja.

„Urmare a informației apărute într-o investigație jurnalistică referitoare la omorul unui copil de 10 luni, comis în raionul Telenești cu mai mulți ani în urmă, Procuratura Generală a informat publicul că s-a autosesizat în vederea investigării cazului dat.

Comunicăm că în cadrul urmăririi penale, care a durat câteva luni, fiind exercitată de către Procuratura Generală, Procuratura raionului Telenești, cu suportul ofițerilor din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP, au fost efectuate un spectru larg de acțiuni, în urma cărora a fost inițiată procedura de revizuire a cauzei penale în care inculpata (mama copilului) a fost achitată pentru comiterea infracțiunii imputate, iar cauza penală pe faptul omorului copilului a fost reluată pentru continuarea investigațiilor.

Prin urmare, suspectului i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii de omor și viol, acesta fiind plasat în arest preventiv”, transmit procurorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, bunica micuțului decedat a relatat jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă că Alexei Cotorobai, fiind în stare de ebrietate, i-ar fi cerut fiicei sale să întrețină relații sexuale cu el. Copilul ar fi plâns, fapt care l-ar fi enervat pe bănuit. Așadar, acest ar fi luat copilul de cap și ar fi alungat-o pe mama bebelușului din casă. Când femeia a revenit, piciul zăcea la podea fără suflare.

Cauza decesului copilului ar fi fost sindromul copilului scuturat, leziunile fiind provocate „în rezultatul zdruncinării acestuia de către persoane neidentificate”.

Din spusele bunicii copilului, mama micuțului ar fi fost dusă într-un bar, apoi ținută captivă cinci zile, lăsată fără telefon și amenințată cu un cuțit. Ulterior, ea și-a recunoscut vina și a primit pedeapsă administrativă pentru „lăsarea cu bună știință fără ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsit de posibilitatea de a se salva”. După cele întâmplate, tânăra a părăsit țara.

Casa ororilor din Telenești: Între pereții în care era chinuită Ana-Maria anterior fusese violată o fetiță de 10 ani

#Alexei Cotorobai #bebelus #dosar #omor #Procuratura

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.