Friedrich Merz, ales cancelar al Germaniei în al doilea tur de vot în Bundestag, după un eșec istoric în prima rundă

Liderul conservator Friedrich Merz a fost ales marți după-amiază în funcția de cancelar al Germaniei, în urma unui al doilea vot organizat în Bundestag. Această reușită a venit la câteva ore după ce candidatul Uniunii Creștin-Democrate a eșuat în mod surprinzător să obțină majoritatea necesară în prima rundă a votului desfășurat în cursul dimineții.

În primul tur, Merz a obținut doar 310 voturi din cele 316 necesare pentru a atinge majoritatea absolută în parlamentul german, format din 630 de locuri. Această înfrângere, la doar șase voturi distanță de succes, a fost una fără precedent în istoria politică postbelică a Germaniei. Niciun alt candidat la funcția de cancelar nu a mai ratat validarea în primul tur de vot de la înființarea Republicii Federale Germane.

Votul, desfășurat în mod secret, nu a permis identificarea clară a celor care au ales să nu-l susțină pe Merz. Rămâne neclar dacă opoziția a venit din partea unor membri ai coaliției sale – formată din CDU, CSU și SPD – sau dacă a fost vorba de disensiuni interne chiar în cadrul taberei conservatoare.

După acest moment tensionat și ore întregi de negocieri și incertitudine, președintele Bundestagului, în consultare cu liderii politici și experți juridici, a stabilit organizarea unui al doilea vot în aceeași zi, la ora locală 15:15. De această dată, Friedrich Merz a obținut 325 de voturi, reușind să treacă pragul majorității absolute, cu un avans de nouă voturi.

Conform prevederilor Constituției germane (Legea Fundamentală), Bundestagul are la dispoziție 14 zile pentru a desemna un cancelar cu majoritate absolută, în cazul unui eșec inițial. Totuși, coaliția a decis să acționeze rapid, în condițiile unei crize politice care risca să se adâncească.

Eșecul inițial a ridicat semne de întrebare cu privire la soliditatea coaliției care îl susține pe Merz și a reprezentat un moment stânjenitor pentru imaginea sa publică, mai ales având în vedere că alianța sa controlează oficial 328 de locuri în parlament – cu 12 mai mult decât era necesar pentru a câștiga din prima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fondul acestor evoluții, Friedrich Merz a reiterat poziția sa dură față de politica externă a Rusiei, calificând atacul recent asupra orașului ucrainean Sumî drept o „crimă de război”. Declarația sugerează că politica externă și poziționarea Germaniei față de războiul din Ucraina vor rămâne priorități centrale în mandatul său.

#Friedrich Merz #cancelar al Germaniei #vot

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”