Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat noul program de finanțare lansat de Departamentul de Stat al SUA pentru susținerea unor proiecte dedicate promovării sprijinirii „libertății de exprimare” și „moștenirii civilizației occidentale”. Potrivit cancelarului, programul este o inițiativă mascată de a susține partide de extremă dreapta din Europa, scrie mediafax.ro.

Friedrich Merz a reacționat miercuri la anunțul administrației președintelui Donald Trump privind alocarea a aproape 5 milioane de dolari pentru un program destinat „consolidării rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și protecției drepturilor omului în Europa”.

„Nu ne amestecăm în alegerile americane; am respectat întotdeauna acest principiu. Nu doresc ca guvernul american sau instituțiile afiliate acestuia să se amestece în alegerile din Germania”, a declarat Merz.

Potrivit descrierii programului lansat de Departamentul de Stat, proiectele finanțate ar trebui să abordeze teme precum suveranitatea națională, migrația, cenzura și utilizarea sistemului juridic în scopuri politice.

„Este ilegală finanțarea partidelor politice din Germania din străinătate. Și presupun că, în special, prietenii noștri din întreaga lume vor respecta, de asemenea, aceste norme legale pe care le-am stabilit în Germania”, a mai reacționat Merz.

Deși documentul programului nu menționează explicit partidele politice ca potențiali beneficiari ai fondurilor, inițiativa este lansată în contextul consolidării relațiilor tot mai apropiate dintre administrația Trump și formațiunile naționaliste europene.

În Germania, partidul de extremă dreaptă AfD se află pe primul loc în sondajele naționale și are șanse reale de a câștiga puterea la nivel regional în landul Saxonia-Anhalt, în luna septembrie.

Deși formațiunea extremistă s-a îndepărtat de administrația Trump, anterior, liderii lor au îmbrățișat susținerea unor figuri precum Elon Musk și declarațiile vicepreședintelui JD Vance împotriva barierelor politice puse în calea extremei drepte europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adminstrația Trump #avertisment #Friedrich Merz #Germania

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.