Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Frigul iernii, noua armă a lui Vladimir Putin în Ucraina

25 Nov. 2022, 07:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
25 Nov. 2022, 07:51 // În Lume //  Redacția Realitatea

Recentele atacuri rusești asupra infrastructurii ucrainene au dus la întreruperi masive de curent, în special în capitala Kiev, unde temperaturile au scăzut sub zero grade. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a denunțat „crime împotriva umanității” pe măsură ce se apropie iarna – consemnează într-o trecere în revistă ziarul francez Courrier International, citat de Rador.

A fost o nouă ploaie de rachete rusești – 70 în total – care a căzut asupra Ucrainei miercuri, 23 noiembrie. Afectând infrastructura energetică, armata rusă a aruncat milioane de ucraineni în întuneric, „în momentul în care serviciul meteorologic ucrainean a emis o avertizare de zăpadă și gheață”, relatează cotidianul italian „La Stampa”.

„Cu temperaturi sub zero grade, milioane de oameni fără alimentare cu energie, fără încălzire și fără apă, aceasta este evident o crimă împotriva umanității”, a criticat președintele ucrainean Vladimir Zelenski, care a intervenit prin videoconferință în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Liderul ucrainean a cerut ca Rusia să nu poată vota rezoluțiile legate de acțiunile sale. „Nu putem fi ostatici ai unui terorist internațional”, a spus el.

„Rusia face tot posibilul pentru a transforma un generator electric într-un instrument mai puternic decât Carta ONU”.

„Frigul iernii este pe cale să devină o adevărată armă” pentru Vladimir Putin, notează „New York Times”. Cotidianul american amintește că „tirurile rusești au forțat rețeaua de electricitate să întrerupă curentul pentru aproape toți ucrainenii, care s-au trezit lipsiți de electricitate între 4 și 12 ore pe zi”.

Potrivit directorului rețelei energetice publice ucrainene Ukrenergo, Volodimir Kudriţkii, „practic toate centralele termice și hidroelectrice majore din țară au fost avariate” de atacurile rusești din ultimele zile, relatează „Kyiv Independent”.

4.000 de „puncte de rezistență”

În fața provocării iernii, Ucraina a deschis pe întreg teritoriul aproximativ 4.000 de puncte de refugiu, „locuri de unde locuitorii pot obține apă, electricitate și pot veni să se încălzească”.

„Pentru mulți ucraineni, aceste locuri ar putea fi vitale pentru supraviețuirea lor”.

Totuşi, aceste „puncte de rezistență”, cum le numește președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-ar putea să nu fie „suficiente pentru a face milioane de oameni să treacă prin iarna ucraineană, adesea grea, în timpul unei pene de curent prelungite”, notează cotidianul bavarez.

Exodul unei părți a populației în această iarnă este „o posibilitate”, relatează corespondentul radioului public american NPR la Kiev, Greg Myre. Pentru moment, „ucrainenii vor să rămână pe loc”, notează el.

Dar guvernul începe să vorbească despre posibilitatea lor de a călători „într-un mod limitat și discret”. Autoritățile le spun oamenilor care au părăsit marile orașe „să nu se întoarcă în această iarnă. Le spun: dacă aveţi rude la țară, mai bine staţi la ele unde lemnele pot fi arse mai ușor”, explică el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul lor, aliații Ucrainei au început să se mobilizeze pentru a oferi generatoare ucrainenilor. Orașele europene au fost chemate miercuri în Parlamentul European să doneze aparate electrice. Statele Unite au anunțat că vor oferi 400 de milioane de dolari ajutor militar suplimentar Ucrainei, care va include generatoare pentru a ajuta țara în fața întreruperilor de curent.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!