Recentele atacuri rusești asupra infrastructurii ucrainene au dus la întreruperi masive de curent, în special în capitala Kiev, unde temperaturile au scăzut sub zero grade. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a denunțat „crime împotriva umanității” pe măsură ce se apropie iarna – consemnează într-o trecere în revistă ziarul francez Courrier International, citat de Rador.

A fost o nouă ploaie de rachete rusești – 70 în total – care a căzut asupra Ucrainei miercuri, 23 noiembrie. Afectând infrastructura energetică, armata rusă a aruncat milioane de ucraineni în întuneric, „în momentul în care serviciul meteorologic ucrainean a emis o avertizare de zăpadă și gheață”, relatează cotidianul italian „La Stampa”.

„Cu temperaturi sub zero grade, milioane de oameni fără alimentare cu energie, fără încălzire și fără apă, aceasta este evident o crimă împotriva umanității”, a criticat președintele ucrainean Vladimir Zelenski, care a intervenit prin videoconferință în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Liderul ucrainean a cerut ca Rusia să nu poată vota rezoluțiile legate de acțiunile sale. „Nu putem fi ostatici ai unui terorist internațional”, a spus el.

„Rusia face tot posibilul pentru a transforma un generator electric într-un instrument mai puternic decât Carta ONU”.

„Frigul iernii este pe cale să devină o adevărată armă” pentru Vladimir Putin, notează „New York Times”. Cotidianul american amintește că „tirurile rusești au forțat rețeaua de electricitate să întrerupă curentul pentru aproape toți ucrainenii, care s-au trezit lipsiți de electricitate între 4 și 12 ore pe zi”.

Potrivit directorului rețelei energetice publice ucrainene Ukrenergo, Volodimir Kudriţkii, „practic toate centralele termice și hidroelectrice majore din țară au fost avariate” de atacurile rusești din ultimele zile, relatează „Kyiv Independent”.

4.000 de „puncte de rezistență”

În fața provocării iernii, Ucraina a deschis pe întreg teritoriul aproximativ 4.000 de puncte de refugiu, „locuri de unde locuitorii pot obține apă, electricitate și pot veni să se încălzească”.

„Pentru mulți ucraineni, aceste locuri ar putea fi vitale pentru supraviețuirea lor”.

Totuşi, aceste „puncte de rezistență”, cum le numește președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-ar putea să nu fie „suficiente pentru a face milioane de oameni să treacă prin iarna ucraineană, adesea grea, în timpul unei pene de curent prelungite”, notează cotidianul bavarez.

Exodul unei părți a populației în această iarnă este „o posibilitate”, relatează corespondentul radioului public american NPR la Kiev, Greg Myre. Pentru moment, „ucrainenii vor să rămână pe loc”, notează el.

Dar guvernul începe să vorbească despre posibilitatea lor de a călători „într-un mod limitat și discret”. Autoritățile le spun oamenilor care au părăsit marile orașe „să nu se întoarcă în această iarnă. Le spun: dacă aveţi rude la țară, mai bine staţi la ele unde lemnele pot fi arse mai ușor”, explică el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul lor, aliații Ucrainei au început să se mobilizeze pentru a oferi generatoare ucrainenilor. Orașele europene au fost chemate miercuri în Parlamentul European să doneze aparate electrice. Statele Unite au anunțat că vor oferi 400 de milioane de dolari ajutor militar suplimentar Ucrainei, care va include generatoare pentru a ajuta țara în fața întreruperilor de curent.

#curent #SUA #Ucraina

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.