Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei anunță că a reținut doi moldoveni trimiși de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) să spioneze la Moscova. Într-un video publicat de presa rusă bărbații și-ar recunoaște vina.

Aceștia susțin că ar fi fost racolați de serviciile speciale de la Chișinău în 2023 și 2024, pentru a acumula informații despre Rusia și a crea legături la Moscova.

Presupușii conaționali au pronunțat și două nume – Sîrbu și Popescu, despre care se spune că ar fi afiliați cu SIS. Nici FSB și nici publicațiile ruse nu au scris deocamdată clar ce fel de informații ar fi trebuit să colecteze pretinșii spioni moldoveni, însă menționează că ei riscă până la opt ani de pușcărie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Redacția Realitatea a solicitat serviciului de presă al SIS reacție cu referire la informațiile difuzate de FSB. Revenim cu alte detalii relevante la subiect, imediat ce obținem noi informații.

Anterior, FSB anunța și despre alți moldoveni reținuți, invocând faptul că ar fi colaborat cu serviciile speciale ucrainene și ar fi participat la pregătirea unor pretinse atacuri teroriste. Mihai Popșoi a calificat asemenea informații lansate de autoritatea rusă drept „fumigenă”, menită să redirecționeze atenția presei de la atacurile asupra Ucrainei.

(UPDATE)

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău anunță că diplomaților moldoveni nu li se permite să discute cu persoanele reținute de FSB. Autoritatea a emis o alertă de călătorie în Rusia, menționând că autoritățile din acest stat ne hărțuiesc și ne intimidează cetățenii.

Ministerul Afacerilor Externe: FSB nu permite consulului Moldovei să discute cu cetățenii reținuți la Moscova

#agenți #FSB #Moldova #moscova #SIS #spioni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.