FSB vrea să pună mâna pe Giurgiulești? Slusari cere Comisie parlamentară de anchetă

Alexandru Slusari cere Parlamentului crearea unei Comisii parlamentare de anchetă. În opinia sa, aceasta urmează să investigheze dacă activitatea obiectivului în perioada guvernării PDM nu a contravenit interesului național.

Slusari notează că, în conformitate cu legislația, Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost creat pentru dezvoltarea economică și a comerțului, prin acordarea serviciilor rapide și calitative de transportare a mărfurilor dinspre și spre Republica Moldova. El mai afirmă c legea nu a prevăzut atunci plafonarea suprafeței maximală de infrastructură portuară, care poate fi transmisă în subarenda unui agent economic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi cunoaștem că încă din timpurile lui Voronin Plahotniuc a pus ochii pe Port și știm prin cine a pus mâna pe acest obiect de infrastructură critică în perioada statului capturat. Unii deputați vineri au dat întrebări foarte pertinente. Cât de corect este faptul că în Port este desfășurată activitatea de producere, care poate periclita funcționarea Portului, ceea ce am văzut recent ? Cum corelează aceasta activitatea cu funcția de bază a Portului privind serviciile portuare ? De ce în cadrul Zonelor Economice Libere pentru a primi scutiri la plata impozitului pe venit, e nevoie de investiții de la 1 până la 5 milioane de dolari, iar pentru Port nu există nici o condiție investițională și rezidentul obține scutire de 75 % la plata impozitului pe venit pe primii 10 ani ? De ce în ZEL-uri numărul genurilor de activități este limitat, iar în Port nu există nici o limitare ?

Dar cel mai grav lucru este că nu există nici o obligațiune pentru investitor general și rezidenții Portului ca obiectul strategic să lucreze prioritar pentru Republica Moldova sau măcar să existe o cota anuală obligatorie pentru exporturi ai mărfurilor moldovenești. Din comunicarea mea cu Serviciul Vamal am realizat că deja avem o perioada lungă de când prin Port practic nu este exportată producția agricolă moldovenească. Apare întrebarea logică. Ce câștigă agenți economici- rezidenți ai Republicii Moldova de la activitatea Portului, care formal aparține Republicii Moldova, dar în realitate a devenit un fel de offshor pentru un grup de companii, controlate din afară țării?”, scrie Slusari.

Mai mult, conform lui, un investitor turc, cu reputație dubioasă, care ar avea conexiuni cu FSB, râvnește să procure compania Danube Logistics, investitorul general al Portului. „Mă bucur că prim-ministru Recean vehement a respins aceasta ideea, însă cunosc că presiunea continuă și este sprijinită de unii demnitari de stat din Moldova. Dacă ar fi cazul, voi veni cu detalii despre acest investitor turc”, mai afirmă Slusari.

#FSB #port #Slusari #Giurgiulesti #comisie

Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au observat că un colorant alimentar comun poate transforma temporar pielea, mușchii și țesuturile conjunctive ale animalelor vii în materiale semi-transparente, potrivit The Guardian. Într-un experiment inovator, echipa a aplicat tartrazina, un colorant galben folosit în produse precum Doritos și SunnyD, pe burta unui șoarece și a reușit să facă organele interne vizibile prin pielea abdominală. Aplicarea colorantului pe scalpul șoarecelui a permis cercetătorilor să vizualizeze vasele de sânge din creierul animalului.

Cercetătorii au constatat că pielea tratată cu colorant își recăpăta culoarea normală după spălare. Ei cred că metoda ar putea avea aplicații clinice valoroase, inclusiv pentru localizarea rănilor, găsirea venelor pentru extragerea sângelui, monitorizarea tulburărilor digestive și detectarea tumorilor.

„În loc să se bazeze pe biopsii invazive, medicii ar putea fi capabili să diagnosticheze tumori adânc înrădăcinate prin simpla examinare a țesutului unei persoane, fără a fi nevoie de îndepărtarea chirurgicală invazivă. Această tehnică ar putea face prelevările de sânge mai puțin dureroase, ajutându-i pe medici localizeze cu ușurință venele de sub piele”, a declarat Dr. Guosong Hong, cercetător principal în cadrul proiectului.

Metoda amintește de romanul „Omul invizibil” de H.G. Wells, unde secretul invizibilității constă în alinierea indicelui de refracție al unui obiect cu cel al aerului. Lumina se dispersa în țesuturi din cauza diferitelor indicii de refracție, similar cu modul în care un creion pare îndoit într-un pahar cu apă.

Dr. Zihao Ou și echipa de la Stanford au descoperit că anumiți coloranți pot face lumina să pătrundă mai ușor prin piele și țesuturi, modificând indicele de refracție al acestora. În experimentele descrise în Science, un piept de pui a devenit transparent la lumina roșie după ce a fost scufundat în tartrazină, un colorant galben din produsele alimentare. Colorantul a redus împrăștierea luminii, permițând o penetrare mai profundă.

Este vorba de colorantul alimentar galben utilizat în chipsurile Doritos, băutura SunnyD și alte produse din SUA.

Echipa a aplicat apoi colorantul galben pe burta unui șoarece, făcând pielea abdominală transparentă și dezvăluind intestinele și organele rozătoarei. Într-un alt experiment, ei au aplicat colorant pe capul ras al unui șoarece și, cu ajutorul unei tehnici numite imagistică cu contrast de speckle laser, au văzut vasele de sânge din creierul animalului.

„Cea mai surprinzătoare parte a acestui studiu este că, de obicei, ne așteptăm ca moleculele de colorant să facă lucrurile mai puțin transparente. De exemplu, dacă amestecați cerneală albastră de pix în apă, cu cât adăugați mai multă cerneală, cu atât mai puțină lumină poate trece prin apă. În experimentul nostru, atunci când dizolvăm tartrazina într-un material opac precum mușchii sau pielea, care în mod normal împrăștie lumina, cu cât adăugăm mai multă tartrazină, cu atât materialul devine mai clar. Dar numai în partea roșie a spectrului de lumină. Acest lucru contravine așteptărilor noastre obișnuite cu coloranții.” a explicat Dr. Guosong Hong, cercetător principal.

Cercetătorii notează că procesul este „reversibil și repetabil,” pielea recăpătându-și culoarea normală după spălare. Deocamdată, transparența este restricționată de adâncimea de penetrare a colorantului, dar Dr. Hong sugerează că injecțiile sau plasturii cu microace ar putea permite colorantului să pătrundă mai adânc.

Deși metoda nu a fost testată încă pe oameni, cercetătorii speră ca procedura să permită studii detaliate ale organelor și bolilor fără a necesita intervenții chirurgicale majore.

Potrivit lui Christopher Rowlands și Jon Gorecki de la Imperial College din Londra, această tehnică, combinată cu imagistica modernă, ar putea oferi vizualizarea unui întreg creier de șoarece sau identificarea tumorilor sub țesuturi groase de câțiva centimetri. Ei afirmă că va exista „un interes extrem de larg” pentru această procedură.