Ministerul Justiției a elaborat un proiect de modificare a Codului de procedură penală, care prevede instituirea unui mecanism ce va permite instrumentarea cauzelor în lipsa persoanei, dacă aceasta în mod vădit se eschivează de la urmărirea penală, de la participarea la procesul de judecată și chiar a reușit să fugă din țară.

Potrivit ministrului Justiției, dacă procurorul va cunoaște locul aflării acestei persoane peste hotarele țării, se va adresa statului străin respectiv (comisie rogatorie) pentru a-i înainta acuzarea, cu respectarea tuturor garanțiilor prevăzute de legislație. Imediat după înaintarea acuzării, învinuitul va putea fi judecat, indiferent dacă se prezintă sau nu în instanță.

„Aceste modificări sunt necesare, atât timp cât avem multe „personaje” în raport cu care există bănuieli rezonabile precum că au săvârşit infracțiuni, au fost implicate în furtul miliardului sau în alte scheme de corupție, dar care au reușit să părăsească țara. Astfel, există cazuri când urmărirea penală nu poate fi finalizată, iar hoții nu pot fi trași la răspundere pentru ilegalitățile comise și se plimbă nestingheriți prin țări străine”, afirmă Litvinenco.

Totodată, pentru asigurarea principiului „egalității armelor” și a dreptului la un proces echitabil, proiectul de lege mai prevede instituirea unui mecanism care va permite reluarea judecării cauzei, dacă persoana condamnată definitiv în lipsa sa revine în țară și solicită acest lucru.

„Odată cu aplicarea acestor modificări, vom putea recurge și la alte mecanisme existente deja, cum ar fi confiscarea averilor nejustificate, recuperarea bunurilor infracționale și valorificarea lor. Sper colegii din Guvern și din Parlament să susțină proiectul și să parcurgem cu maximă celeritate toate procedurile necesare adoptării lui”, mai scrie ministrul.

Precizăm că, în prezent câțiva cetățeni ai Moldovei, persoane publice, care sunt acuzate sau chiar au fost condamnate de prima instanță au fugit din țară și se eschivează de la înfăptuirea actului justiției. Printre aceștia se numără Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Veaceslav Platon, Constantin Botnari etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#condamnati #fugari #Ministerul Justitiei #proiect de lege #Sergiu Litvinenco

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.