De la începutul anului 2026, produsele din tutun sunt supuse unor taxe mai mari, odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări la Codul fiscal. Accizele pentru acest segment au fost majorate, în medie, cu aproximativ 10%, măsura având drept scop atât creșterea veniturilor la bugetul de stat, cât și descurajarea consumului de tutun.

Astfel, pentru țigaretele care conțin tutun, cu sau fără filtru, acciza a fost majorată de la 1.081,43 lei plus componenta procentuală de 13%, la 1.189,57 lei plus 13%, fiind stabilit și un prag minim de 1.595,53 lei pentru o mie de bucăți, transmite BANI.MD. Același nivel minim se aplică și țigărilor de foi care conțin tutun sau înlocuitori de tutun, unde acciza totală ajunge la 41% din valoare, dar nu mai puțin de limita fixată per 1.000 de bucăți.

Au fost ajustate și taxele pentru tutunul omogenizat sau reconstituit, precum și pentru extractele și esențele de tutun. În acest caz, acciza a crescut de la 210,54 lei la 231,6 lei pentru un kilogram. Tutunul tăiat fin destinat rulării țigaretelor este, de asemenea, mai puternic impozitat, acciza urcând de la 1.680,7 lei la 1.848 lei per kilogram.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majorări au fost operate și pentru produsele alternative. Acciza aplicată batoanelor de tutun, inclusiv celor reconstituite sau utilizate în dispozitivele de încălzire a tutunului, a fost crescută de la 1.384,55 lei la 1.453,78 lei pentru o mie de bucăți. În cazul țigărilor electronice, scumpirea este și mai accentuată: cartușele, batoanele și lichidele care conțin nicotină, inclusiv cele pentru dispozitive de unică folosință, sunt supuse unei accize majorate cu 15%, până la nivelul de 3.558,68 lei per litru.

#accize #scumpire #Tigari

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, și rivalul său provenit din stânga radicală, Jean-Luc Mélenchon, și-au consolidat avansul în ce privește intențiile de vot în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, potrivit unui sondaj publicat luni, într-un context de adâncire a polarizării politice în țară, transmite Reuters, notează Agerpres.

Le Pen, candidata formațiunii Rassemblement National (RN), s-ar plasa pe primul loc în turul întâi de scrutin, cu un scor cuprins între 34% și 36%, în funcție de scenariile testate de institutul de sondare Toluna Harris Interactive în perioada 3-5 noiembrie.

Un sondaj similar efectuat luna trecută o credita pe Marine Le Pen cu un scor între 35% și 37%.

Mélenchon, liderul partidului La France Insoumise (LFI, Franța Nesupusă, stânga radicală), ar ajunge în turul al doilea în toate cele cinci scenarii testate, în care a obținut 18% sau 19% din intențiile de vot.

Într-un eventual tur al doilea, Le Pen l-ar învinge cu ușurință pe Mélenchon.

Pe măsură ce al doilea și ultim mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron se apropie de sfârșit, impopularul președinte lasă în urmă un centru politic slăbit și o economie fragilizată, creând astfel o oportunitate pentru partidele de linie dură.

Jean-Luc Mélenchon și-a expus sâmbătă programul cu care se va prezenta la alegerile prezidențiale din primăvara viitoare, criticând NATO și „războaiele americane”, și promițând o relansare bazată pe măsuri de stimulare a economiei.

El a candidat deja de trei ori la președinție – în 2012, 2017 și 2022 -, însă nu a reușit niciodată să acceadă în turul al doilea. Le Pen a candidat și ea la aceleași trei scrutine, pierzând în turul decisiv în fața lui Macron în 2017 și 2022.