De la începutul anului 2026, produsele din tutun sunt supuse unor taxe mai mari, odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări la Codul fiscal. Accizele pentru acest segment au fost majorate, în medie, cu aproximativ 10%, măsura având drept scop atât creșterea veniturilor la bugetul de stat, cât și descurajarea consumului de tutun.

Astfel, pentru țigaretele care conțin tutun, cu sau fără filtru, acciza a fost majorată de la 1.081,43 lei plus componenta procentuală de 13%, la 1.189,57 lei plus 13%, fiind stabilit și un prag minim de 1.595,53 lei pentru o mie de bucăți, transmite BANI.MD. Același nivel minim se aplică și țigărilor de foi care conțin tutun sau înlocuitori de tutun, unde acciza totală ajunge la 41% din valoare, dar nu mai puțin de limita fixată per 1.000 de bucăți.

Au fost ajustate și taxele pentru tutunul omogenizat sau reconstituit, precum și pentru extractele și esențele de tutun. În acest caz, acciza a crescut de la 210,54 lei la 231,6 lei pentru un kilogram. Tutunul tăiat fin destinat rulării țigaretelor este, de asemenea, mai puternic impozitat, acciza urcând de la 1.680,7 lei la 1.848 lei per kilogram.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majorări au fost operate și pentru produsele alternative. Acciza aplicată batoanelor de tutun, inclusiv celor reconstituite sau utilizate în dispozitivele de încălzire a tutunului, a fost crescută de la 1.384,55 lei la 1.453,78 lei pentru o mie de bucăți. În cazul țigărilor electronice, scumpirea este și mai accentuată: cartușele, batoanele și lichidele care conțin nicotină, inclusiv cele pentru dispozitive de unică folosință, sunt supuse unei accize majorate cu 15%, până la nivelul de 3.558,68 lei per litru.

#accize #scumpire #Tigari

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.