Un acord a fost obținut înainte de summitul UE, desemnând următorii lideri pentru instituțiile europene: Ursula von der Leyen va rămâne președinte al Comisiei Europene, António Costa din Portugalia va prelua funcția de președinte al Consiliului European, iar Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, va deveni înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (șeful diplomației europene), transmite euractiv.ro.

Această decizie, raportată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, a fost luată marți de către negociatorii Partidului Popular European (PPE), ai social-democraților și ai liberalilor. Ursula von der Leyen va fi nominalizată oficial pentru un al doilea mandat la Consiliul European de joi, dar va trebui să fie aleasă și de către Parlamentul European, probabil în jurul mijlocului lunii iulie.

António Costa, un social-democrat, va prelua conducerea Consiliului European, în timp ce Kaja Kallas, de la liberali, va prelua rolul de șef al diplomației europene.

În reuniunea Consiliului European programată pentru joi și vineri la Bruxelles, unde sunt așteptați cei 27 de lideri UE, au fost desemnați negociatorii pentru grupurile politice majore:

Partidul Popular European (PPE): Premierul grec Kyriakos Mitsotakis și fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk
Partidul Socialiștilor Europeni (PES): Cancelar german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sánchez
Renew Europe: Președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru aprobarea numirilor în funcții de vârf, este necesară o majoritate calificată, adică voturile a cel puțin 20 de șefi de guvern reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Surse din FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung) indică faptul că președintele Consiliului European, Charles Michel, a acceptat să acorde o importanță adecvată priorităților PPE în agenda Consiliului European. De notat că PPE a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European în urma alegerilor europene recente.

#functii de top #UE

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.